#11-12 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201607-10_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

1. FHI 360 solicită cereri pentru Programul de granturi mici „Cetăţenii Acționează” pentru a susţine activități inovatoare cu impact sporit care răspund necesităților de advocacy sau proiectelor de dezvoltare a comunității. Granturile vor fi acordate în cadrul proiectului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova” (MPSCS), finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
Programul va susţine eforturile de advocacy urgente și pe termen scurt care răspund necesităților organizațiilor societății civile (OSC) în susținerea beneficiarilor pe care îi reprezintă. Programul de granturi mici NU va susţine activităţi în derulare sau campanii de lungă durată; scopul său este să ofere un sprijin prompt la oportunitățile care apar sau urgențelor legate de reformele în curs de dezvoltare.
Profilul solicitantului: OSC-uri.
Numărul de granturi: până la 10-12 contracte.
Valoarea grantului: 50.000 – 190.000 lei.
Durata: Între trei luni și un an.
Termenele de depunere a propunerilor pentru fiecare rundă sunt:
I-a rundă – 18 noiembrie 2016, ora 16:00
II-a rundă – 3 aprilie 2017, ora  16:00

Detalii despre program şi formularul de participare, inclusiv modelul de buget, sunt disponibile pe site-ul www.fhi360.md sau la oficiul FHI 360 din: Bd. Ștefan cel Mare 202, etajul 7, Chișinău MD-2004, Republica Moldova, tel/fax: (+373) 22 233000, 22 295404.

2. Chișinăul Cultural – atelier de cartografiere a zonelor rezidențiale
Cu începere din octombrie, Asociația Oberliht realizează o serie de exerciții de cartografiere urbană în cartierele rezidențiale ale orașului (zonele de blocuri). Scopul acestui exercițiu este cartografierea spațiilor publice cu potențial de activitate culturală, realizarea unei cartări a spațiilor pasive din Chișinău, identificarea unor spații abandonate în oraș pentru a fi activate prin diverse evenimente culturale/interventii in primavara-vara anului viitor – aceste spații pot fi văzute pe Harta Chișinăul Cultural: https://chisinaucultural.crowdmap.com/
Pînă acum au fost realizate cartografieri în sectoarele Ciocana (zona Maria Drăgan / Podul Înalt), Buiucani (Onisifor Ghinu / Ion Pelivan / Nicolae Costin) și Botanica (bd. Traian / Independenței / str. Valea Crucii).
Următorul exercițiu de cartografiere va avea loc vineri, 2 decembrie 2016, între orele 10:00-13:00 în cartierul Rîșcani. Vă așteptăm pe 2 decembrie la ora 10:00, la stația de troleibuz de lîngă Compexul Memorial „Feciorilor Patriei Sfîntă Amintire” (monumentul Afganez) (bd. Moskova intersecție cu strada Miron Costin).
Vă îmbrăcați bine și vă înarmați cu aparate de fotografiat, reportofoane sau orice alt instrument de luat notițe.
Pentru detalii ne puteți contacta la info(a)oberliht.com, 022 286317
Vă așteptăm!

15025514_1700068610308918_1892215029603315044_o

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Cinematograful Buiucani continuă seria de evenimente culturale și proiecții de film. În luna iulie, primăria Chișinău a eliberat autorizația de construcție pentru proiect iar la începutul lunii august scările și pereții de beton au fost vopsiți. Pe 13 august, Cinematograful Buiucani a găzduit evenimentul artistic-muzical Concert sub Bec #4 – Șotii acustice.

2. Primăria Parisului „lucrează serios la proiectul“ unei monede locale, care ar putea fi lansată în toamna anului viitor, scrie Le Figaro. „Un studiu de impact este în curs de realizare şi aşteptăm concluziile pentru a preciza forma noii monede, modul cum va funcţiona, fiscalitatea unei astfel de monede“, explică Antoinette Guhl, responsabilă de economie socială în cadrul primăriei capitalei franceze. „Aceasta ar putea servi de pildă la plată în cantine, la plata serviciilor orăşeneşti“, a adăugat Guhl. „Crearea unei monede locale complementare ar permite generarea de noi relaţii economice între actorii locali“, arată Lucas Rochette-Berlon, preşedinte al „Une monnaie pour Paris“. Aceasta s-ar putea numi „La Seine“ (Sena), denumirea urmând să fie aleasă prin vot colectiv în noiembrie anul viitor. Monedele locale complementare sunt de obicei lansate în teritorii mai mici, subliniază Jerome Blanc, economist specialist pe monede locale. Astfel, în Franţa sunt în circulaţie aproximativ 40 de astfel de monede. Mai multe monede complementare au cunoscut un succes răsunător. Astfel, „WIR“ din Elveţia este astăzi utilizată de peste 60.000 de întreprinderi, iar moneda care circulă în cartierul britanic Brixton a contribuit la dinamizarea comerţului local.
sursa:
http://www.zf.ro/business-international/parisul-si-ar-putea-bate-moneda-proprie-aceasta-ar-putea-fi-folosita-pentru-plata-serviciilor-locale-15662099

3. Un interviu, în Le Journal de Dimanche cu Anne Hidalgo, primărița orașului Paris despre inițiativa de a păstra pietonale spațiile riverane ale Senei, după ce acestea fuseseră în prealabil închise în perioada estivală: ”Dar cine îndrăznește să afirme că mai puține automobile în oraș cauzează mai multă poluare? În calitate de președintă proaspăt aleasă a grupului C40 (o rețea ce adună cele mai mari 85 orașe ale lumii în lupta contra schimbărilor climatice), pot să vă garantez că nici un mare oraș al lumii nu a înregistrat o creștere a poluării după reducerea circulației automobilelor în centrul său! Amintesc adversarilor acestor măsuri că pietonalizarea malului stîng al Senei ne-a permis să reducem cu 23 % poluarea în acest sector. Mai mult, experții au constatat, în numeroase orașe că închiderea unor autostrăzi urbane creează efectul evaporării traficului. Pe scurt, o parte din automobiliști renunță la automobilul personal pentru a recurge la un alt mod de transport. Poluarea aerului se face responsabilă de aproximativ 6500 morți pe an în metropolă. Știm că traficul rutier este cauza principală. Există, deci, în limitarea traficului, o urgență sanitară. Sănătatea publică nu se negociază. Cred că aleșii locali trebuie să reacționeze rapid. Pentru că, mai devreme sau mai tîrziu, vor trebui să poarte responsabilitate penală în fața tribunalului.”

4. Primarii din grupul C40 au emis o scrisoare deschisă liderilor G20 în privința necesității unor eforturi clare și viguroase contra schimbărior climaterice. ”Cu ocazia summitului G20 care are loc în aceste zile la Hangzhou, noi, primarii celor mai mari orașe din grupul G20 facem apel la liderii noștri naționai să colaboreze cu noi în procesul de dezvoltare a unei economii cu consum redus de carbon, o lume sigură și durabilă din punct de vedere climateric. Pentru marile orașe ale lumii, ține deja de domeniul evidenței că, cu cît mai rapid ne vom mișca spre o economie cu consum redus de carbon, cu atît mai mare va fi creșterea calitativă a standardelor de viață în orașele noastre, și cu atît mai puternică și mai durabilă va fi dezvoltarea economică ce face aceste lucruri posibile. Din aceste motive noi, în calitate de membri ai grupului C40 Orașe pentru Lupta Contra Schimbărilor Climatice ne angajăm să elaborăm planuri concrete în privința modului de implementare a prevederilor Acordului de la Paris pentru schimbări climatice. Vrem ca cetățenii noștri, piețele și alți lideri politici din alte părți ale lumii să știe că noi avem intenții serioase de a implementa prevederile Acordului de la Paris. Facem apel la liderii statelor noastre să facă același lucru.” 

2784

5. Enrique Peñalosa, primarul orașului Bogota, a oferit un interviu pentru The Guardian, cu prilejul Conferinței Habitat III despre Locuire și Dezvoltare Urbană Durabilă:
întrebare: Care este problema cea mai importantă pe care orașele trebuie s-o rezolve în acest moment?
E.P: Pămîntul. Atît de simplu: pămîntul. Proprietatea privată și piața comercială nu funcționează în cazul pămîntului din jurul orașelor în creștere – pentru că, atunci cînd prețurile cresc, oferta nu crește la rîndul ei. E o situație diferită de piața de cartofi sau ketchup. Modul în care orașele cresc și se dezvoltă nu trebuie să fie dictat de interese private ci de autoritățile publice, care pot identifica cele mai bune locuri și condiții pentru dezvoltare – pentru a minimiza distanțele de transport și pentru a crea parcuri (zone verzi) extinse. Intervenția autorităților în distribuția terenurilor în oraș este un factor crucial pentru crearea orașelor bune. Acolo unde este posibil, trebuie să protejăm principiul priorității interesului public asupra intereselor private – ceea ce înseamnă aplicarea frecventă a mecanismelor de expropriere. Este crucial să menținem controlul asupra pămîntului și să putem obține terenuri și construcții pentru a putea realiza proiecte de spații publice, parcuri, drumuri și locuințe pentru oraș. Nu trebuie să existe plaje publice în spații urbane democratice. Pentru că ele încalcă principiul democratic fundamental potrivit căruia toți cetățenii sunt egali. Și dacă toți cetățenii sunt egali, atunci toți au dreptul la aceeași suprafață de drumuri. E inadmisibil să avem stadioane de golf în orașe în care nu există parcuri.”

6. Roxana Maria Triboi scrie, pe Criticatac, despre pastoralismul urban: ”Pastoralismul este o practică sustenabilă ce întreține și favorizează biodiversitatea, circuitele alimentare scurte, dar, deși este susținut într-o manieră generală de politica UE și are o reputație pozitivă (succesul ciobanului Ghiță, a produselor oierilor sibieni) atunci când e asociat cu tradiția și peisajul montan, a fost în mod curent neglijat din legislația locală, fiind considerat incompatibil cu funcțiunile urbane și peri-urbane. De la normativele privind pășunatul, legea vânătorii și hotărârile locale legate de desfășurare a practicilor agricole în zona intravilanului, legislația actuala ignoră prezența acestei activități în proximitatea orașului, în ciuda realității sale foarte concrete. Cuantificarea fenomenului este dificilă. Multe din efectivele de animale sunt declarate ca fiind localizate în teritorii rurale adiacente pentru a evita interdicțiile, deși păstoresc zone urbane și periurbane, private sau publice, ca de exemplu, terenul destinat viitoarelor cartiere de locuințe sociale (ANL). Cea mai bună dovadă a acestui fenomen este cea a Agenției de Plăți în Agricultură (APIA), care are înregistrate cereri de subvenție pentru circa 40 000 de oi și capre în judetul Ilfov cu o tendință de scădere începând cu anul 2012. Cifrele nu reflectă pe deplin realitatea. Cererile depuse iau în considerare numai efectivele de peste 50 de oi sau 25 de capre mature iar, în urma interviurilor cu ciobanii și proprietarii de turme din București și periferie, am constatat că mulți dintre ei nu au solicitat subvenții având în vedere condițiile și suma mică atribuită pe cap de animal. S-ar putea ca pe viitor, odată cu mărirea subvenției, numărul animalelor înregistrate la APIA să se apropie mai mult de realitate. De subliniat că pe situl Direcției Sanitar Veterinare (DSVSA) București figurează totuși 2000 de oi și capre în condițiile în care păstoritul urban este interzis. De altfel, de manieră generală, la nivel adminstrativ local în zona intravilanului numărul oficial al animalelor domestice este 0. Un calcul simplu conform statisticilor mentionate mai sus, ne permite estimarea grosieră a unei producții de minim 1 milion de euro (produse lactate) pe an în județul Ilfov din care doar o mică parte integrează piața de desfacere formală. Conștientizarea beneficiilor și posibilitatea desfășurării acestei practici fără tensiunile actuale rămâne o etapă îndepărtată. Neglijând oportunitatea utilizării unor practici sustenabile pentru a dezvolta o infrastructură verde, circuite alimentare scurte cu produse proaspete și de calitate în jurul și în interiorul orașelor, interesul autorităților locale este canalizat pe dezvoltarea infrastructurii rutiere și a urbanizării intensive.”

architecture-for-refugees

7. Arhitectura pentru refugiați (Architecture for Refugees) – este o platformă on-line de tip open source care colectează și diseminează discuții, probleme, idei și soluții ce abordează aspectele arhitecturale ale crizei curente a refugiaților la nivel european și global. În societatea noastră modernă informația și accesul la informație sunt valori-cheie. Crearea unui repertoriu deschis de informații și expertiză ar putea îmbunătăți munca colaborativă între activiști, refugiați, profesioniști și politicieni. În rezultatul muncii colaborative pot fi identificate răspunsuri rapide și eficiente la probleme ce țin de construcția unor adăposturi (alt tip de infrastructură) pentru refugiați. Comunitatea de arhitecți Arhitectură pentru Refugiați vizează colaborarea cu refugiați, urbaniști și designeri urbani pentru crearea unei infrastructuri prietenoase de mobilier urban realizată pentru, cu și de către refugiați.

8. Bucureştiul se află pe locul 8 în Europa, în funcţie de rata de creştere a numărului de vizitatori în perioada 2009-2016, arată studiul „Mastercard Global Destinations Cities Index 2016”.  Indexul Mastercard Global Destinations Cities furnizează un clasament al celor mai vizitate 132 de oraşe din lume, pe baza numărului estimat de vizitatori şi a volumelor cheltuite de aceştia. Hamburg a înregistrat cea mai mare rată de creştere a numărului de vizitatori internaţionali (8,7%) pe parcursul ultimilor şapte ani. Germania are 3 oraşe în top 10 în funcţie de rata de creştere între 2009 şi 2016, în timp ce Bucureştiul se clasează pe poziţia a opta, cu o rată de creştere superioară Barcelonei. Clasamentul celor 10 oraşe cu cea mai mare rată de creştere la nivel european este: 1. Hamburg (8,7%) 2. Berlin (8%) 3. Istanbul (7,8%) 4. Copenhaga (7,7%) 5. Lisabona (7,4%) 6. Budapesta (7,2%) 7. Dusseldorf (7,2%) 8. Bucureşti (7,1%) 9. Sofia (6,9%) 10. Barcelona (6,7%). „La nivel european, Capitala României ocupă locul 8 în rândul destinaţiilor cu cea mai mare rată de creştere în ultimii 7 ani, depăşind în această privinţă oraşe precum Barcelona, Dublin, Paris, Praga sau Roma”, notează autorii studiului. Potrivit acestora, Municipiul Bucureşti se află pe locul 81 în topul Mastercard Global Destinations Cities Index 2016, cu peste un milion de vizitatori estimaţi pentru anul acesta. Potrivit Indexului, chetuiala totală înregistrată de vizitatori în Bucureşti, în 2016, se ridică la circa 270 de milioane de euro. Studiul mai arată că Bangkok este cel mai bine clasat oraş, cu circa 21,47 milioane vizitatori internaţionali în 2016, depăşind marginal Londra, ocupanta locului al doilea în top, după ce a condus clasamentul Mastercard GDCI de 5 ori în ultimii 7 ani.

cronologie-patarat-poster-web-11_web

9. În octombrie 2016, a avut loc la Echinox, în Cluj lansarea volumului Pata, o lucrare despre activismul pentru dreptul la locuire decentă, editată de Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Eniko Vincze. Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul Pata surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii.”
”În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.”
”Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.”
Descărcați volumul în format electronic de aici.

# LEGĂTURI

- Lecția lui Michel Bauwens,”Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy” (Pretoria, Africa de Sud).

- Întreaga colecție a revistei URBANITIES se găsește în acces deschis și poate fi salvată de pe adresa: http://www.anthrojournal-urbanities.com/journal-issues/all-volumes-and-issues/

- Lista recipienților premiului Jane Jacobs Communication Book Award, una dintre cele mai importante distincții în urbanism poate fi găsită aici: https://urbancomm.org/grants-awards/jane-jacobs-urban-communication-book-award/
Bună pentru recomandări de lectură!

- 10 cele mai interesante tururi ghidate ale orașelor europene – o listă compilată de The Guardian. Ar fi de menționat, de exemplu, turul crizei financiare din 2008 din Reykjavik sau turul cartierelor Zemun și Novi Belgrad.

- Un excelent interviu cu sociologul rus Victor Vahștain despre forumurile urbane și viitorul urbanismului.

Academia Vecinătății în Prinzessinengarten (Berlin, Germania) este o platformă deschisă, autoorganizată pentru schimb de experiență și expertiză în domeniiile rural, urban, practici culturale și activism.

- Între 17-20 octombrie la Quito, în Ecuador, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a organizat Conferința Habitat III despre Locuire și Dezvoltare Urbană Durabilă.

- Arhiva proiectului TUTUR – Temporary use as a tool for urban regeneration. Ideea proiectului a constat în elaborarea unor modele de pionierat în domeniul utilizării temporare a resurselor și infrastructurii existente.

- Proiectul Funding the Cooperative City, un proiect care explorează, promovează și asistă experimente de dezvoltare urbană inițiată de comunitate în orașele europene.

14681953_1680565525592560_8978356336752289254_o

# CAMPANII

1. SEMNEAZĂ PETIȚIA! Spune NU demolării Cinematografului Gaudeamus!

La 1 februarie 2016, viceprimarul Nistor Grozavu a anunțat că în locul cinematografului Gaudeamus se propune o nouă construcție – un bloc rezidențial cu 14 etaje. Reprezentanții primăriei ne asigură că noua construcție va fi dotată cu săli de cinematograf și alte spații publice. Chiar dacă proiectul nu a fost avizat încă de Consiliul Municipal Chișinău și construcția nu are autorizație, în vara anului 2016 compania SC „Cristivlad” căreia îi aparține terenul, a anunțat deja printr-un panou informativ despre vânzarea apartamentelor în viitorul bloc.

La 19 august 2016, Primăria Chișinău a autorizat demolarea cinematografului pentru viitoarea construcție. Argumentul de bază este că acest teren este în proprietate privată și din acest motiv proprietarul este în drept să utilizeze terenul după propriile considerente.

La 24 septembrie au avut loc consultații publice, inițiate de un grup de consilieri municipali, la care au participa cetățeni, consilieri municipali, activiști, reprezentanți ai mediului cultural, dar și Nicolae Drăgan, reprezentantul companiei „Cristivlad”. Nicolae Drăgan a explicat că decizia de a demola cinematograful are drept motiv principal nerentabilitatea acestuia. Totodată, dl. Drăgan a promis că nu va începe demolarea dacă se identifică o altă soluție și a acceptat să participe la dialog cu specialiști, autorități, consilieri municipali și societatea civilă. Considerăm că aceasta este o oportunitate de a ne face auziți și de a exprima poziția noastră pentru a salva cinematograful Gaudeamus.

linie-rosu-buletin_web

#11-12 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (июль-октябрь 2016)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

1. Организация FHI 360 объявляет о приеме заявок в рамках Программы малых грантов «ГражданеДействуют», с целью поддержания инновационной деятельности с быстрой отдачей, направленной на удовлетворение возникающих потребностей посредством адвокаси и проектов, направленных на развитие сообществ. Гранты будут выдаваться в рамках проекта Партнерства для Устойчивого Гражданского Общества в Молдове (MPSCS), финансируемого Агентством США по Международному Развитию (USAID).
Гранты в рамках программы «Граждане Действуют» будут поддерживать краткосрочные, направленные на выполнение насущных задач усилия организаций гражданского общества (ОГО) по адвокаси, предпринимаемые от лица поддерживающих их граждан. Программа малых грантов НЕ будет поддерживать уже ведущуюся работу или длительные кампании; она ориентирована на незамедлительную помощь для быстрого реагирования на непредвиденные возможности или экстренные ситуации, связанные с реформами в стадии реализации.
Профиль заявителя: Организации гражданского общества (ОГО).
Количество грантов: до 10-12.
Размер гранта: от 50 000 до 190 000 молдавских леев.
Продолжительность: От трех месяцев до одного года.
Крайние сроки подачи предложений для каждого цикла:
1-й цикл – 18 ноября 2016 г., 16:00 по местному времени
2-й цикл – 3 апреля 2017 г., 16:00 по местному времени
Полный список вопросов и ответов на них будет опубликован на сайте www.fhi360.md к 10 ноября 2016 г.
Образец руководство и бланк заявки, включая образец бюджета.

2. Культурный Кишинев: мастеркласс по картографии жилых районов
Начиная с октября Ассоциация Оберлихт проводит ряд занятий по городскому картографированию в жилых кварталах города.
Цель данных занятий – исследовать общественное пространство, представляющее возможный интерес для культурной деятельности; отметить неиспользуемые зоны Кишинева; идентифицировать заброшенные зоны, которые можно будет активизировать путем различных культурных мероприятий/вмешательств весной-летом будущего года. Эти зоны можно увидеть на Карте Культурного Кишинева: https://chisinaucultural.crowdmap.com/
До настоящего времени было проведено картографирование в районах Чокана (зона Мария Дрэган / Подул Ыналт), Буюкань (Онисифор Гибу / Ион Пеливан / Николае Костин) и Ботаника (бул. Траян / Индепенденцей / Валя Кручий).
Следующий заход картографирования пройдет в пятницу, 2 декабря 2016 года, с 10:00 – 13:00 в районе Рышкань. Ждем вас 2 декабря в 10:00 на троллейбусной остановке возле памятника Афганцам (Московский проспект угол Мирон Костин). Одевайтесь хорошо и вооружайтесь фотокамерами, диктофонами и всем что нужно, чтобы делать пометки. Ждем! (детали по адресу: info(a)oberliht.com, 022 286317)

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Кинотеатр Buiucani продолжает серию культурных событий и проекции фильмов. В июле примэрия Кишинэу выдала авторизацию на строительство, а в начале августа ступеньки и бетонные стены были покрашены. Затем 13 августа в кинотеатре Buiucani прошло творческо-музыкальное событие Concert sub Bec #4 – Șotii acustice.

2. Мэрия Парижа «серьезно работает над проектом» местной внутренней валюты, которую могут запустить осенью будущего года, пишет Le Figaro. «Исследование воздействия идет полным ходом и мы ждем заключений для того, чтобы уточнить форму новой валюты, как она будет функционировать, ее фискальные параметры», – поясняет Антонетт Гахл, ответственная за социальную экономику при примэрии французской столицы. «Эта валюта может служить, например, для оплаты в столовых, или каких-то других городских услуг», – добавляет Гахл. «Создание новой местной добавочной валюты может способствовать появлению новых экономических возможностей между городскими структурами», – говорит Лукас Рочетте-Берлон, председатель „Une monnaie pour Paris“. Валюту можно назвать «Le Seine» (Сена). Название нужно будет найти совместным голосованием в следующем году. Добавочные валюты местного пользования обычно выпускаются для распространения на более мелких территориях, подчеркивает Джером Бланк, экономист, специалист по внутренним валютам. Таким образом, во Франции циркулирует примерно 40 видов таких денежных знаков. Многие из такого рода добавочных валют имеют ошеломительный успех. Так швейцарская валюта «WIR» используется более чем 60000 предприятиями, а валюта, действующая в британском районе Брикстон, способствовала динамизации местной коммерции. Источник: http://www.zf.ro/business-international/parisul-si-ar-putea-bate-moneda-proprie-aceasta-ar-putea-fi-folosita-pentru-plata-serviciilor-locale-15662099

3. Интервью в Le Journal de Dimanche с Анн Идальго, мэром города Париж, об инициативе сохранения приречных пешеходных зон Сены после того, как в течение лета они были закрыты. «А кто посмеет утверждать, что меньшее количество машин в городе становится причиной большего загрязнения? В качестве новоизбранного председателя группы С40 (сети, включающей в себя 85 городов мира, борющихся с изменениями климата) могу вам гарантировать, что ни один крупный город мира не зарегистрировал увеличение загрязнения после снижения циркуляции автомобилей в своих центрах! Напоминаю противникам этих мер, что, сделав правый берег Сены пешеходным, мы смогли снизить на 23% загрязнение воздуха в этом районе. Более того, эксперты во многих городах отметили, что закрытие некоторых городских автострад создает эффект «испарения» трафика. То есть, часть автомобилистов отказываются от личных машин и пересаживаются на другие виды транспорта. Из-за загрязнения воздуха ежегодно в крупных городах погибает около 6500 человек. И всем ясно, что основная причина этого – повышенный трафик. То есть, его нужно резко снижать. Общественное здоровье не обсуждается. Думаю, что местные избранники должны реагировать быстро. Потому что рано, или поздно нам придется нести уголовную ответственность перед трибуналом».

4. Мэры группы С40 написали открытое письмо лидерам G20 о необходимости четких и действенных мер борьбы с климатическими изменениями. «По случаю саммита G20, проходящего в эти дни в Ханчжоу, мы, мэры самых крупных городов группы G20, призываем наших национальных лидеров сотрудничать с нами в процессе разработки низкоуглеродной эконмики, устойчивого и безопасного мира с климатической точки зрения. Для крупных городов уже ясно, что чем скорее мы будем двигаться к снижению количества употребления углерода, тем выше станет качество уровня жизни в наших городах и тем лучше будет развиваться экономика, делающая это возможным. Поэтому мы, в качестве членов группы C40 Города за Борьбу против Климатических Изменений, беремся разработать конкретный план относительно того, как будет внедряться Парижское Соглашение о климатических изменениях. Мы хотим, чтобы наши граждане, рынки, а также политические лидеры других стран мира знали, что у нас серьезные намерения касательно внедрения Парижского Соглашения. Мы призываем лидеров наших стран сделать тоже самое».

5. Энрике Пеналоса, примар города Богота, дал интервью изданию The Guardian по случаю Конференции Habitat III о жилье и долгосрочном городском развитии.
Вопрос: какова самая важная задача, которую должны решить города в настоящий момент?
Ответ: – Земля. Все просто: земля. Частная собственность и коммерческий рынок не функционируют, если земля вокруг городов растет, потому что тогда, когда растут цены, то предложение не растет вместе с ними. Модель, по которой города растут и развиваются, не должна диктоваться частными интересами, а публичными властями, которые в силах определить самые лучшие места и условия для развития, для того, чтобы снизить количество транспорта и создать зеленые зоны. Вмешательство властей в распределение городских земель – решающий фактор в процессе создания хороших городов. Там, где возможно, следует защищать принцип приоритета общественного интереса над частным, что означает частое внедрение механизмов экспроприации. Важно сохранить контроль над землей и получить площади и строения для реализации проектов общественного пространства, парков, дорог и городского жилья. Не должно быть никаких общественных «пляжей» в демократическом городском пространстве. Потому что они нарушают основной демократический принцип, по которому все граждане – равны. И раз все равны, то у всех равные права на ту же площадь дорог. Недопустимо иметь стадионы для гольфа в городах, в которых отсутствуют парки».

6. Роксана Мария Трибой пишет на Criticatac о городском пасторализме: «Пасторализм – это устойчивая практика, поддерживающая и благотворно влияющая на биоразнообразие, мелкие пищевые цепи. Но, несмотря на то, что политика ЕС в общих чертах поддерживает эту идею и у нее хорошая репутация, когда речь идет о традициях и горном пейзаже, то пасторализм с законодательной точки зрения пренебрегается, его начинают считать несовместимым с городскими и смежно-городскими функциями. Начиная от нормативов касательно выпаса скота, закона об охоте и местных решений о методах ведения сельского хозяйства в застроенных районах, нынешнее законодательство игнорирует наличие данной активности вблизи города. Феномен сложный. Многие виды сельскохозяйственного скота заявлены, как находящиеся в прилегающей к городу сельской местности, дабы избежать запретов, но при этом скот выпасают в городских и пригородных зонах, на частных и публичных территориях, например, в районе, предназначенном для будущего социального квартала. Лучшее доказательство этого феномена – Агентство по оплатам в сельском хозяйстве (APIA), в котором зарегистрировано прошений на субсидии для более чем 40000 овец и коз в уезде Илфов. Поданные заявления рассматривают только стада в более, чем 50, или 25 взрослых коз, а в результате опроса пастухов и владельцев стад в Бухаресте и его пригороде выясняется, что многие из владельцев не просили субсидий из-за условий и маленькой суммы на одну голову скота. На сайте Санитарно-ветеринарной дирекции Бухареста указана цифра 2000 овец и коз в ситуации, когда выпас скота в городе запрещен. Простой подсчет вышеуказанной статистики позволяет нам округлить сумму до 1 миллиона евро в год (молочной продукции) в уезде Илфов, из которых небольшая сумма интегрирована в формальный розничный рынок. Таким образом, упуская возможность использования устойчивых практик для развития зеленой инфраструктуры, мелких пищевых цепей с использованием свежих и качественных продуктов вокруг и внутри городов, интерес местных властей направлен на развитие дорожной инфраструктуры и массивной застройки».

7. Архитектура для беженцев (Architecture for Refugees) – это он-лайн платформа типа open source, собирающая идеи, проблемы и решения, затрагивающие архитектурные аспекты нынешнего кризиса беженцев на европейском и мировом уровнях. В нашем обществе доступ к информации и сама информация являются ключевыми ценностями. Наличие открытого источника информации и экспертизы могли бы улучшить совместный труд активистов, беженцев, профессионалов и политиков. И в результате могут быть достигнуты более быстрые и эффективные способы решения проблем, касающихся строительства лагерей/прибежищ (еще один тип инфраструктуры) для беженцев. Сообщество архитекторов «Архитектура для беженцев» призывает к сотрудничеству с беженцами, урбанистами и городскими дизайнерами для создания дружественной инфраструктуры городского жилья, созданного для беженцев и включительно беженцами.

8. Бухарест находится на 8 месте в Европе по уровню числа посетителей в период 2009-2016 гг., показывает исследование „Mastercard Global Destinations Cities Index 2016”.  Индекс Mastercard Global Destinations Cities указывает 132 самых посещаемых города в мире по количеству посетителей и объему их расходов. В Гамбурге отмечается самое большое количество международных посетителей (8,7%) на протяжении последних семи лет. В Германии насчитывается 3 города в топе 10 городов по уровню роста между 2009 и 2016 годами, и Бухарест располагается на восьмой позиции с более высоким количеством посетителей, чем в Барселоне. Вот эти 10 городов: 1. Гамбург (8,7%) 2. Берлин (8%) 3. Стамбул (7,8%) 4. Копенгаген (7,7%) 5. Лиссабон (7,4%) 6. Будапешт (7,2%) 7. Дюссельдорф (7,2%) 8. Бухарест (7,1%) 9. София (6,9%) 10. Барселона (6,7%).
Судя по исследованию, Муниципий Бухарест находится на 81 месте в топе Mastercard Global Destinations Cities Index 2016 с более чем миллионным количеством посетителей за этот год. Общий расход всех посетителей Бухареста за 2016 год поднялся до уровня 270 миллионов евро. Также в исследовании говорится, что Бангкок является топовым городом с более, чем 21, 47 миллионами международных посетителей за этот год, что бьет рейтинг Лондона, расположенного на втором месте, после того, как именно Лондон был лидером рейтинга пять раз за последние 7 лет.

9. В октябре 2016 г., в Echinox, Клуж, состоялась презентация книги Pata – работы об активизме, борющемся за право на достойную жизнь. Авторы: Ади Дохотару, Хажналка Харбула, Энико Винкзе. Помимо интервью, документов, эссе и фотографий сборник Pata затрагивает аспект формирования зоны Pata Rât – ненадежного маргинального жилья вблизи мусорной свалки города Клуж, созданной путем административных действий, или институционального наплевательства, а также различных сложностей на разных уровнях между инстанциями местной административной власти, компаний из сферы переработки отходов и мелких предпринимателей различных областей. «Также книга является отражением различных гражданских транс-этнических инициатив по правам человека и социального равенства, а также направленных на борьбу с расизмом. Данные инициативы преследуют геттоизацию и направлены на применение некоторых центральных и местных действий в области обеспечения жилищным правом всех граждан и в частности маргинализованных слоев населения.  Повторяем еще раз основной мессадж всех наших совместных активистских мероприятий, что труд уязвленных категорий людей и их отчуждение в Pata Rât  выгодны не только фирмам, на которые они формально, или неформально работают, но и всему городу и поэтому их причастность к городу должна быть признана и применены меры по улучшению условий  жизни и защиты их жилья».
«Авторами книги являются исследователи, активисты и жители зоны Pata Rât. Таким образом, в книге воссоздаются встречи лиц из академической области и личностей, подвергнувшихся систематическим жилищным беззакониям. И эти встречи были основополагающими, потому что в результате исследователи стали активистами в борьбе за право на жилье, а жертвы насильственных выселений осознали, что являются объектом противостояния перед лицом самой драматичной формы социальной маргинализации и что их примеры необходимы для политического сопротивления».
Скачать сборник в электронном виде можно здесь.

# ССЫЛКИ

– Лекция Майкла Бовенса Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy (Претория, Южная Африка).

– Полная коллекция журнала URBANITIES в открытом доступе по данной ссылке: http://www.anthrojournal-urbanities.com/journal-issues/all-volumes-and-issues/

– Список получателей премии Jane Jacobs Communication Book Award, одной из самых важных в мире градостроительства, можно найти здесь: https://urbancomm.org/grants-awards/jane-jacobs-urban-communication-book-award/

– 10 самых интересных туров по европейским городам – список, составленный The Guardian. Например, можно привести в пример тур финансового кризиса 2008 года в Рейкьявике, или тур по районам Земун и Нови Белград.

Интервью российского социолога Виктора Вахштайна о градостроительных форумах и будущем градостроительства.

Академия Соседства в Prinzessinengarten (Берлин, Германия) – открытая самоорганизованная платформа для экспертизы и обмена опытом в области сельского хозяйства, градостроительства, активизма и культурных практик.

- С 17-20 октября в Кито, Эквадор, Генеральная Ассамблея Организации Объединенных Наций организовала Конференцию Habitat III по Жилищному строительству и Городскому Устойчивому Развитию.

- Архив проекта TUTUR – Temporary use as a tool for urban regeneration (Временное использование, как инструмент для восстановления городской среды). Идея проекта заключалась в выработке моделей-пионеров в области временного использования ресурсов и существующих инфраструктур.

- Проект Funding the Cooperative City (Финансирование Кооперативного Города) – проект, исследующий, продвигающий и содействующий экспериментам городского развития, инициированного общественностью в европейских городах.

# КАМПАНИИ

2. Скажем НЕТ разрушению кинотеатра Гаудеамус!

1 февраля 2016 года вице-примар Нистор Грозаву заявил, что на месте нынешнего кинотеатра Гаудеамус собираются строить 14-этажное здание. Представители примэрии утверждают, что в этом здании будут располагаться как кинозалы, так и другие общественные помещения. Несмотря на то, что проект еще не был апробирован Муниципальным советом и нет авторизации на строительство, летом 2016 года компания «Cristivland», которой принадлежит площадь, уже с помощью информационного пано начала рекламировать продажу квартир в будущем доме.

19 августа 2016 примэрия Кишинэу авторизировала снос кинотеатра ради многоэтажки. Основным аругментом явился тот факт, что площадь под кинотеатром находится в частной собственности и поэтому собственник в праве использовать эту землю на свое усмотрение.

24 сентября состоялись публичные слушания, инициированные группой муниципальных советников. В слушаниях приняли участие граждане, советники, активисты, представители мира кинематографа, а также Николае Дрэган – представитель фирмы-застройщика. Николае Дрэган пояснил, что основная причина сноса кинотеатра – его нерентабельность. Также г-н Дрэган пообещал, что не начнет снос, если найдется другое решение и согласился пойти на контакт со специалистами, властями, мунсоветниками и гражданским обществом. Мы считаем, что это возможность сделать так, чтобы нас услышали и выразить нашу позицию за спасение кинотеатра Гаудемус.

Подпишись за спасение кинотеатра Гаудеамус!

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web



#10 SPAȚII PUBLICE

201605-06_spatii-publice_buletin_web

# ANUNȚURI

1. REMINDER / APEL DE PARTICIPARE: Școala Internațională de Vară ”Arhitectură – Instalații – Peisagistică” (ȘIVAIP) 2016

Asociația Oberliht în parteneriat cu Asociația ”Archilitic” și Laboratorul de Arhitectură MIEZ vă invită să participați la Școala Internațională de Vară ”Arhitectură – Instalații – Peisagistică” 2016 (ȘIVAIP) care va avea loc în perioada 22-31 iulie 2016 în Chişinău.

Școala de Vară se adresează tinerilor și studenţilor din universitățile din Moldova, România și Ucraina care îşi fac studiile în următoarele domenii: arhitectură, urbanism, design, artă, sociologie și antropologie. Pe durata celor 10 zile ale Școlii participanții se vor implica activ în realizarea tuturor etapelor taberei, atît la elaborarea conceptului viitoarelor structuri cît și la finalizarea proiectului, prin acţiuni şi activităţi de organizare, design, producţie şi comunicare a intervenţiei. În cadrul Școlii vor fi elaborate cîteva structuri arhitecturale și amenajate cîteva spații în zona Parcului Zaikin, cu implicarea activă a comunității de locuitori din jurul Parcului, a participanților locali și a celor invitați. Principiile care se află la baza ediției ȘIVAIP din 2016 sînt cele de urbanism tactic și arhitectură comunitară realizată într-un mod participativ. Scopul Școlii constă în amenajarea unor obiecte de mobilier urban în Parcul Zaikin (exemplu: centru comunitar, teren de joacă, teren de sport, cișmea comunitară) concepute în raport cu noțiunile de convivialitate și mediu (natural) pentru a fi puse, astfel, în valoare.

Detalii privind programul ȘIVAIP 2016 și criteriile de eligibilitate puteți afla la acest link: https://chisineu.wordpress.com/2016/06/13/apel-svaip/
Doritorii de a lua parte la programul ȘIVAIP 2016 sînt rugați să expedieze o scrisoare de motivație în limba română, rusă sau engleză, însoțită de CV cu datele de contact (email, telefon), la adresa: info(a)oberliht.com pînă la data de 3 iulie 2016

relatii-cu-publicul

2. O parte din colecția Bibliotecii Spațiului Public se află, începînd cu data de 6 iunie 2016, la Cluj, la Biblioteca Universității de Arte. Doritorii pot răsfoi publicații despre activitățile Asociației Oberliht – intervenții în spațiul public, organizare comunitară, proiecte de artă contemporană, activism urban. Publicațiile fac parte dintr-un catalog al unor proiecte de artă și intervenții în spațiul public organizat pe orașe (București, Chișinău, Cluj, Iași etc.) și grupate sub titlul proiectului Relații cu Publicul.

legături: https://neorinduiala.files.wordpress.com/2016/06/linklistofinterventions.pdf
https://neorinduiala.wordpress.com/catalog/

e_monument2_ed

3. Împreună cu Laboratorul de Arhitectură MIEZ, și cu artistul ceh Martin Zet, Asociația Oberliht a demarat proiectul Monument pentru un Cîine Comunitar, ce prevede amplasarea unui monument dedicat animalelor fără adăpost în scuarul de pe Colina Pușkin.
Istoricul dezvoltării proiectului se găsește aici:
https://miezdelaborator.wordpress.com/2016/06/22/monument-pentru-un-ciine-comunitar/

4. Zilele Spaţiului Public – apel de participare (13-17 septembrie 2016, Chișinău)

Asociaţia Oberliht vă invită să participaţi la ediţia a II-a a Zilelor Spaţiului Public (ZSP), care oferă un cadru de discuție, sensibilizare și acțiuni pe teme și inițiative ce țin de democratizarea, protejarea și deschiderea spațiului public. Programul ZSP se va desfăşura între 13-17 septembrie 2016 la Chişinău.

Scopul Zilelor Spațiului Public este de a pune în valoare spațiul public urban, de a evidenția importanța acestuia pentru comunitate ca un bun comun, crucial pentru societatea democratică, de a identifica transformările negative și pozitive ale spațiului public din ultimii ani (efectele automobilizării și comercializării, existența unui control politic și simbolic, cauzele excluziunii etc.), de a evalua impactul acestor transformări asupra calității spațiului public, de a reflecta asupra unor noi moduri de deschidere a spațiilor publice către cetățeni, de a contribui la constituirea unor spații publice democratice și inclusive.

apelul în limbile RO și RU poate fi consultat aici (data limită: 15 iulie 2016): https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/2016/06/28/apel-2016/

5. Apelul pentru Tabăra de Idei 2017: Comunități mobile

Vă invităm să ne trimiteți idei care promovează Europa pe care ne-o dorim: o Europă a solidarității și a deschiderii, modelată de cetățeni.

Trăim și muncim într-un mediu care devine din ce în ce mai complex. În Europa, dar și în regiunile învecinate tot mai mulți oameni se confruntă zilnic cu discriminare și excluziune economică, politică sau culturală. Drept rezultat, societățile devin tot mai fragmentate, extremismul se consolidează și diferențele dintre oameni, dintre indivizi și instituții, devin tot mai adânci. Emigrația internă și externă, scăderea încrederii în instituțiile tradiționale și creșterea prăpastiei între ideea unei Europe democratice și realitatea unui continent divizat, reprezintă cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în prezent. Aceste provocări nu sunt de dată recentă, dar ele au atins acum un nivel ce afectează direct sistemele și politicile existente atât la nivel național, cât și la nivel european.

Cea de-a treia Tabără de Idei a Fundației Culturale Europene (ECF) se va concentra pe mișcările sociale pozitive, radicale și de rezistență care îndrăznesc să se opună practicilor antidemocratice. Co-organizată împreună cu Platoniq, Tabăra de Idei va fi organizată în Spania în perioada 1-3 martie 2017 și își va deschide ușile în fața a 50 de participanți care vor dezvolta idei originale pentru a-și demonstra ferma dorință de a contribui la stimularea imaginației politice, construcția unor poduri de înțelegere și care vor contribui în mod eficace la dezvoltarea unei societăți care apreciază mai mult justiția socială. Bazându-se pe valorile partajării, incluziunii și deschiderii, Tabăra de Idei oferă creatorilor de idei o oportunitate unică de a se întâlni cu colegii lor din Europa și din țările învecinate, care au viziuni diferite.

data limită: 20 septembrie 2016
detalii apel: http://www.oberliht.com/idea-camp-3/

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Proiectul neorînduială vizează să rearanjeze curtea clădirii din Mărăști al Universității de Arte și Design, Cluj Napoca, având în prim plan curățarea și amenajarea spațiului, creând locuri care facilitează coeziunea/sudura socială. Prin diverse metode și canale de comunicare se consultă studenții cu scopul de a genera idei care ulterior să alcătuiască un set de proiecte preparate pentru implementare imediată.

Propune construirea a mai multor bănci, spații de joacă și unei platforme pentru activități ca și teatru, expoziții, fashion show-uri, proiecții de filme, concerte, discuții, prezentări, lecturi, workshop-uri, ospățuri, piețe volante, etc.; plasarea a mai multor coșuri de gunoi și stabilirea unui loc permanent pentru containerul de deșeuri.

Starea haotică a curții și o comunitate de studenți foarte laxă au fost motivele pentru care s-a lansat proiectul. Pe lîngă obiectivele de infrastructură, proiectul vizează răspîndirea unui mod de gîndire, care se poate integra în programul școlar și în spiritul căreia se pot da teme, în care practica participativă sau colaborativă să nu fie un criteriu doar una din metodele sau tehnici posibile. Dorește formarea unei comunități care să-și construiască mediul, să-l transforme nevoilor sau schimbărilor care ar putea să apară cu timpul (în caz că ceva se dovedește a fi nefuncțional sau de neajuns), și să se ocupe de menținerea acestuia.

Neorînduiala este o inițiativă studențească în afara ASUAD-ului și a conducerii universității, și își asumă o poziție critică și constructivă, fără să se delimiteze sau să se contopească cu aceste structuri. Deși inițial planul presupunea conștientizarea problemelor să se desfășoară prin intervenții provocatoare, momentan, proiectul funcționează ca un thinktank, din care se pot naște acele semnalări sau chiar soluții.

2_cazaclia

2. Inițiativa locală din s. Cazaclia

Organizarea comunitară locală din Republica Moldova este la o etapă începătoare, însă cu eforturi și ajutor din partea unor ONG-uri locale se încearcă dezvoltarea unor inițiative care aplică, în mediul moldovenesc, metodele ce au funcționat în alte părți.

În s. Cazaclia, din Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuzia, de câțiva ani activează un grup de inițiativă format din membrii unui ansamblu folcloric din localitate. Duminică, 5 iunie 2016, am fost într-o vizită de serviciu pentru a face cunoștință cu membrii inițiativei și comunitatea din sat, care lucrează la reamenajarea parcului din centrul localității.
Se știe că organizarea comunitară este un lucru ce necesită mult timp și devotament, conlucrare cu autoritățile, parteneriat cu ONG-uri, scrierea proiectelor pentru a câștiga finanțare, și nu în ultimul rând lucrul în teren care de la prima vedere pare a fi unul simplu, însă în realitate necesită multă răbdare și flexibilitate.

Liderul inițiativei doamna Pelagheia Cioban, cetățean activ din localitate, membră a ansamblului folcloric, participă la diverse cursuri de instruire, organizează evenimente culturale, și chiar dacă este pensionară vârsta nu o împiedică să cerceteze noi posibilități, motivând locuitorii să participe la întrunirile unde sunt discutate probleme ale spațiului public din sat. Descoperind că în Cazaclia nu este un loc special amenajat unde s-ar putea întâlni localnicii pentru a petrece timpul, doamna Pelagheia Cioban împreună cu colegele de breaslă au pornit un proiect de reamenajare a parcului abandonat.

Inițial grupul de inițiativă s-a confruntat cu un șir de probleme atât de ordin financiar cât și de ordin organizatoric. După primii pași de activitate, ei s-au adresat către autoritățile locale care le-au susținut ideea, după ce au creat și un parteneriat cu organizația non-guvernamentală ”Ograda Noastră” care i-au ajutat cu suport teoretic, dar și financiar. Echipa de la ”Ograda Noastră” a efectuat vizite și întâlniri cu locuitorii activi ai comunității și persoanele interesate pentru formarea unei platforme ce urma să implice locuitorii la participare comunitară.

În urma vizitării localității Cazaclia, doamna Pelagheia Cioban ne-a făcut o excursie în parc, prezentând realizările, și anume, instalarea unor bănci noi, crearea a două terenuri sportive de fotbal și volei unde se organizează diverse competiții sportive, un restaurant pentru copii unde se întrunesc cetățenii la evenimente însemnate pentru comunitate. De asemenea în parc au fost instalate două mese pentru odihnă, una de către veteranii sportivi și alta de veteranii din Cernobîl.

Un succes impresionant este faptul că deși fondurile sunt limitate, inițiativa a reușit crearea unui loc de muncă plătit – un îngrijitor al parcului care are grijă de întreținerea parcului. Pe viitor, se planifică îngrădirea parcului pentru împiedicarea accesul animalelor și păsărilor care murdăresc teritoriul, la fel și pavarea aleilor din acest spațiu verde. Locuitorii satului Cazaclia sunt foarte prietenoși și deschiși spre comunicare. Când a fost nevoie de salubrizare, în ajutor au venit locuitorii și elevii voluntari, care au curățat parcul și sădit circa 100 de copaci. Autoritățile locale, instituțiile de învățământ, locuitorii și membrii inițiativei conlucrează cu succes pentru a face acest parc mai viu, scopul primordial fiind amenajarea unui spațiu verde în care să se poată întâlni comunitatea pentru a petrece timpul frumos. Un exemplu de succes atât pentru locuitorii capitalei, cât și pentru întreaga țară în general.

o relatare de Sergiu Bejenari

3. O anchetă realizată despre spațiile publice din România, realizată pentru igloo de Viorica Buică.

Problema spaţiului public este una extrem de importantă în societatea actuală, cu atât mai mult într-o societate „suferindă” precum cea a României, pentru că el reprezintă un barometru pentru anumite stări de fapt. Am încercat să deschidem o dezbatere liberă despre acest subiect, invitând să sublinieze idei, să scoată în evidenţă probleme şi, nu în ultimul rând, să propună soluţii persoane care, din direcţii diferite, au avut de-a face cu acest subiect. Sperăm ca multe dintre „anomaliile” semnalate să-şi găsească într-un viitor apropiat rezolvarea, pentru ca oraşele noastre să înceapă să capete înfăţişarea democratică pe care de multe ori pretind că deja o au.

Vintilă Mihăilescu, antropolog
Drama oraşelor României – şi a Bucureştiului mai mult, probabil, decât a altor oraşe din ţară – este aceea că s-a trecut de la o etatizare practic totală a spaţiului în perioada comunismului la o privatizare aproape nelimitată a acestuia după 1990. Spaţiul public, care conferă identitate unui oraş cel puţin la fel de mult ca şi arhitectura sau ocupaţiile sale, nu a avut astfel cum să se (re)constituie. Jumătate de secol a fost monopolizat de partidul-stat, fiind un spaţiu ideologic, de reprezentare publică a puterii şi nu de întâlnire publică a locuitorilor. După căderea comunismului – şi, parţial, ca o reacţie explicabilă dar total demăsurată la acesta – spaţiul comun a fost „eliberat” de stăpânirea statului şi dat în seama privatului. Şi din nou a eşuat întâlnirea sa cu publicul. Privatizarea spaţiului urban, care nu ţine cont nici măcar de legile existente – câte sunt şi aşa cum sunt ele – nu se deosebeşte în efecte nefaste de etatizarea spaţiului decât prin diversitate: acolo unde comunismul uniformiza, „capitalismul” diversifică; acolo unde dictatura partidului instituia o ordine concentraţionară, iniţiativa privată face să apară un libertinaj haotic.

Ciprian Mihali, filosof
Intervenţia grafică din improvizatul titlu concentrează inevitabilele precauţii pe care trebuie să le luăm atunci când vorbim despre spaţiul public. Astfel, despre „spaţiul public” nu putem să tratăm astăzi decât cu nesfârşite rezerve, distribuite pe două serii de restricţii: prima serie priveşte restricţiile privitoare la spaţiu. Putem admite expresia „spaţiu public” doar asumând tot ceea ce a putut să modifice în ultimele decenii nu numai conceptul nostru de „spaţiu”, ci şi toate practicile spaţiale care au ajuns să întemeieze o anumită înţelegere modernă şi occidentală a spaţiului în secolele din urmă. De asemenea, nu mai putem întrebuinţa în mod nechestionat termenul de „public”, pentru că, aşa cum ne-o demonstraseră deja analizele Hannei Arendt, ori cele ale lui Jürgen Habermas şi Richard Sennett, din termenul grecesc sau din cel modern (francez, german ori englez) noi nu păstrăm astăzi decât o definiţie formală şi o nostalgie pioasă. Spaţiul public, sfera publică, „publicitatea” (publicness ori Offentlichkeit) sunt noţiuni care au marcat decisiv naşterea modernităţii politice şi a regimurilor democratice în ţările avansate, dar ele au fost păstrate mai degrabă inerţial şi reabilitate cu scopuri precise în limbajul şi discursurile politice, sociologice ori politice recente.”

Întreaga anchetă se găsește aici: https://www.igloo.ro/articole/spatiul-public-in-orasele-din-romania/

3_vacaresti

4. The Guardian povestește istoria creării și dezvoltării parcului Văcărești, cel mai nou parc urban din București. ”Văcărești a suferit o transformare spectaculoasă, de la un proiect abandonat de infrastructură acvatică urbană la unul dintre cele mai diverse ecosisteme ale României. După abandonarea sa în 1989, spațiul a fost recucerit treptat de natură și viața sălbatică. Luna trecută, la finalul unei campanii ce a durat mai bine de patru ani și a fost condusă de un mic grup de activiști ecologiști, guvernul României a acordat zonei, în sfârșit, statutul de arie protejată. În acest fel, parcul Văcărești, cu ale sale 183 hectare, a devenit unul dintre cele mai mari parcuri urbane naturale din Europa. Diversitatea pesagistică a parcului este fascinantă. Partea de nord a parcului reprezintă o luncă pe care crește iarbă sălbatică, arbori de nuci, plopi și ulmi. Mai adânc în parc, lîngă cele trei lacuri interconectate, vegetația devine mai umedă și mai aprope de cea a unei mlaștini: sălcii și nuferi. De asemenea, în parc trăiesc peste 100 specii de păsări – de la rațe sălbatice la stîrci. Cu puțin noroc, în parc pot fi observate broaște țestoase și broaște rîioase 0 două specii care s-au înmulțit în zona protejată.

În vremea comunistă, Văcărești-ul urma să adăpostească un nou cartier al Bucureștiului, care urma să fie construit pe un teren cîștigatde la mlaștină. De asemenea, în aceeași regiune urmau să fie amplasate sediile Ministerului Justiției, a Curții Suprema și un lac artificial, Lacul Văcărești – parte a unui proiect hidrologic de anvergură ce urma să conecteze orașul București cu rîul Dunăre.”

legătură: https://www.theguardian.com/cities/2016/jun/14/nature-europe-urban-protected-area-vacaresti-nature-park-romania

ÎN FOCUS: ORGANIZAREA COMUNITARĂ

1. Un interviu în România Liberă cu organizatorul comunitar Paul Cromwell”Ce presupune organizarea comunitară?

Scopul este de a aduce foarte mulţi oameni împreună – într-un cartier sau într-un grup anumite, cum ar fi grupul oamenilor fără adăpost – pentru a rezolva de pe poziţii de putere unele probleme de interes comun. Când vorbim despre organizare vorbim foarte mult despre putere. Într-o societate democratică puterea este de două feluri. În primul rând, putem vorbi despre foarte mulţi bani. Deci dacă eu reprezint un om de afaceri influent şi bat la uşa primarului, el mă va întâmpina cu bunăvoinţă. În al doilea rând, vorbim despre foarte mulţi oameni. Dacă eu sunt un cetăţean pe cont propriu şi bat la uşa primarului, el mă poate ignora. Dar dacă eu fac parte dintr-un grup de 50-100-1000 de oameni, atunci îl pot invita pe primar la o întâlnire. Aşadar, în organizarea comunitară încercăm în permanenţă să aducem mulţi oameni împreună.

Aş vrea să adaug ceva despre istoria organizării în Statele Unite pentru că ar putea spune ceva şi despre felurile de organizare comunitară din România, Republica Moldova sau Europa Centrală. În SUA, acest concept a fost prima oară pus în aplicare de Saul Alinsky, în 1938. El a fost implicat în organizare pentru 20-30 de ani, cu rezultate care s-au făcut simţite greu. Alinsky lucra un an-doi într-un oraş, apoi se muta în altul, iar uneori munca sa era în van. Organizarea comunitară a început să crească în anii ’60-’70. Eu trăiesc în Germania din 2004, dar lucrez şi în alte ţări din Europa. Cred că în această parte a lumii organizarea comunitară se află încă la început. Încercăm să găsim moduri în care să putem folosi practicile aplicate în SUA.

Ce ar trebui şi ce nu ar trebui să facă un organizator comunitar?

Un organizator comunitar profesionist are câteva roluri de îndeplinit. Cel mai important: trebuie să se întâlnească direct cu foarte multe persoane pentru a stabili o legătură cu acestea. Cea mai uşoară modalitate de a întâlni oameni este de a le bate la uşă şi, bineînţeles, mulţi sunt sceptici. De asta organizatorul trebuie să identifice cu nucleu de oameni interesaţi în implicarea publică. Alt rol al organizatorului: în timpul vizitelor sale trebuie să câştige respect şi încredere şi, în acelaşi timp, să fie atent la ce îi preocupă pe oameni. Urmează apoi rolul decisiv: acela de a identifica soluţii pentru problemele oamenilor şi de a le pune în aplicare. Cetăţenii au nevoie de Guvern, Primărie sau Poliţie. Aşa că, pentru a-i ajuta, organizatorii trebuie să colaboreze cu aceste instituţii. Ultimul rol în această enumerare este acela de a stabili un grup permanent de oameni care să se implice în orice problemă ar interveni. Este foarte important ca, după realizarea unui proiect, participanţii să nu plece acasă pur şi simplu. Ceea ce nu ar trebui să facă un organizator derivă din ceea ce ar trebui să facă. După ce construieşte o organizaţie, organizatorul se va ocupa de pregătirea colegilor săi. În acest punct, el trebuie să-i lase pe membrii acelei comunităţi să conducă activităţile. De exemplu, dacă 50 de cetăţeni aranjează o întâlnire cu primarul, organizatorul trebuie să stea undeva în spate şi doar să observe, nu să se implice direct. Deci organizatorul trebuie să fie un lider din umbră, cum se zice.

legătură: http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/interviu-cu-un-organizator-comunitar-sau-lectia-de-alchimie–iei-un-dolar–bati-la-mai-multe-usi-si-scoti-o-suta-247784

2. Un interviu cu Ioana Petrache de la Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare (PACT). ”Am făcut prima oară voluntariat pe resurse umane într-o organizație studențească (VIP România – Voluntari pentru Idei şi Proiecte) şi am rămas cu o sensibilitate, şi pentru resurse umane şi pentru sectorul nonguvernamental. Apoi, în cadrul unui proiect VIP, am cunoscut o fată care era studentă la antropologie (Miruna Târcă de la Komunitas) şi mi-a povestit despre ce înseamnă antropologia. Mi s-a părut că era exact ce mă interesa şi am căutat un program de master pe antropologie şi am găsit unul de antropologie şi dezvoltare comunitară.

Sincer, dezvoltarea comunitară nu m-a atras din prima. Nici masterul nu a mers foarte bine, dar am prins ideea şi am hotărât să încerc să fac facilitare comunitară. Mi se părea că e undeva la mijloc între lucrul “pe teren” din antropologie şi experienţa mea pe resurse umane. Am căutat pe Google despre dezvoltare comunitară în România şi în afară de PACT nu am găsit prea multe lucruri interesante. Așa că am scris la PACT care tocmai atunci avea nevoie de voluntari. Am venit, am lucrat prin birou şi la un moment dat am avut o discuţie cu Ruxandra (n.r. Director Executiv al Fundaţiei PACT) în care i-am spus că mă interesa mai mult munca de teren, decât cea de birou. La scurt timp a apărut o oportunitate, a început un proiect nou care avea nevoie de facilitatori şi aşa am intrat pe facilitare. Cred că m-a schimbat destul de mult – odată că rolul de facilitator şi în special proiectele cu PACT presupun să lucrez cu oameni care sunt, majoritatea, mai în vârstă ca mine şi din mediul rural, oameni cu care până să fiu facilitator nu aveam niciun fel de dialog. Astfel, a trebuit să învăţ în primul rând cum să vorbesc şi cum să pot să fiu pe poziţie de egalitate faţă de oamenii aceştia, mai ales că rolul meu era acela de a da sfaturi, de a dirija un proces.. Ţin minte când m-am dus prima oară la Maria Hulea (membru al Asociaţiei IDCON, Arcani, jud. Gorj) şi trebuia să îi ajut, pe ea şi asociaţia ei, să aplice o metodă participativă de lucru în comunitate, cafeneaua publică. Trebuiau să folosească metoda ca să facă o consultare pe o temă importantă pentru comunitate. Metoda cafenelei publice presupune să împarţi tema principală în mai multe subteme care să nu decurgă una din alta şi care să se discute la mai multe mese, în paralel. De exemplu, dacă ai tema deşeuri, la o masă se vorbeşte despre de unde provin, la o altă masă cum se colectează, la alta despre cum poţi să le valorifici etc. Aveam de făcut asta şi ei aveau de formulat nişte întrebări pentru fiecare masă. După aceea oamenii veneau, se aşezau fiecare la câte o masă, discutau pe tema mesei şi după o vreme suna un clopoţel şi îşi schimbau locurile. În felul acesta toată lumea trecea pe la toate mesele, aveau mai multe discuţii paralele despre subiect şi închideam cu o discuţie generală. Au venit cam 10 oameni. Îşi făcuse doamna Hulea nişte întrebări pe care trebuia să dau feedback şi nu se înţelegea nimic din ele. M-am consultat cu Oana şi cu Magda (consultanți PACT) cum să le schimb, ce să fac cu ele. Am ajuns acolo şi nu am avut nicio şansă să o conving pe doamna Hulea să schimbe întrebările, m-a bătut pe umăr, a zis că merge şi aşa şi i-a dat înainte. Nu a ieşit foarte bine, dar nu doar din pricina întrebărilor. Ţin minte că am plecat frustrată de acolo. Vroiam să fac o treabă ca la carte şi nu ieşea… Oricum, în timp am învăţat să ţin mai puţin la perfecţiunea rezultatului, şi mai mult la faptul că este făcut de oamenii aceia direct afectaţi, direct implicaţi în probleme.”

legătură: http://fundatiapact.ro/ioana-petrache-sau-despre-munca-de-teren-din-comunitate/

Alte resurse despre organizarea comunitară:
Irina Lonean, Organizare Comunitară, București, 2016.
Organizarea Comunitară – o metodă de participare publică. Centrul de Resurse pentru Participare Publică.
Лыска А.Г. Концепция строительства местного сообщества: предпосылки формирования и основные положения. Вопросы государственного и муниципального управления. 2013. № 1
Dara Frimmer. Inspiring social change through community organizing. TEDxUCLA, 2015.

# LEGĂTURI

– Documentarul După 25 ani – Viața în blocurile comuniste, realizat de TVR.

Vitalie Sprînceană cu un articol în Eurozine despre activismul urban în Chișinău. ”The city belongs to all of us. Urban activism in Chişinău”

– O serie de legături pe pagina Partizaning despre arta urbană.

– Un text pe portalul ucrainean Misto despre spațiile publice urbane.

Partidul X, o inițiativă spaniolă privind un consens non-ideologic între cetățeni în baza unei metodologii comune.

– O galerie de arhitectură brutalistă.

SavoirsCom1 e un colectiv angajat în dezvoltarea de politici și inițiative legate de cunoaștere ca bun comun.

12 lucruri de văzut la Bienala de Arhitectură din Veneția, care se desfășoară între 28 mai și 27 noiembrie 2016 (conform ArchDaily).

– O galerie în Spiegel a cartierului muncitoresc Easterhouse din Glasgow, Scoția.

– O emisiune la Radio Campus (în franceză) despre structurile juridice ale bunurilor comune.

# PUBLICAȚII

– Documentul de politici Why Must Culture be at the Heart of Sustainable Urban Development? (rom. De ce cultura ar trebui să fie fundamentul dezvoltării urbane durabile?) a fost comandat de Comitetul ONU pentru Orașe și Guverne Locale, ca parte a procesului de implementare a Agendei 21 pentru Cultură și Acțiunea 21 pentru Cultură. Ghidul propune moduri de a integra și operaționaliza cultura în procesul de dezvoltare urbană durabilă și are drept scop includerea culturii în planificarea durabilă și în procesul de implementare.

– Arhiva integrală revistei, pe numere și articole invidivuale, a revistei de antropologie și sociologie urbană URBANITIES.

– A doua ediție a revistei Build the City!, editată de Fundația Culturală Europeană. Revista a adunat 26 practici de parteneriate public-civice bazate pe principiile bunurilor comune, adică creînd posibilități ca guvernele și cetățenii să co-creeze legislația și normele, să co-administreze treburile orașului pentru bunurile colective. Revista conține și o scurtă descriere a Parcului Zaikin – un parc pentru comunitate, un proiect de reabilitare a zonelor urbane abandonate demarat de Asociația Oberliht în anul 2012 (pag. 20). Revista poate fi descărcată aici: http://www.culturalfoundation.eu/library/build-the-city-magazine

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web



#9 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201603-04_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

APEL DE PARTICIPARE! În perioada 13-14 mai 2016, Asociația Oberliht, împreună cu Centrul de Informare pentru Autoritățile Locale – Polish Solidarity Fund în Moldova organizează Atelierul de transparență bugetară în domeniul culturii la nivel local, pe cazul bugetului pentru activități culturale a mun. Chișinău. Atelierul va fi condus de inițiativa Liczy się miasto (Kalisz, Polonia). La atelier sunt invitați activiști, experți, reprezentanți ai instituțiilor culturale independente. Pentru a lua parte la Atelierul metodologic (13 mai 2016, ora 15:00-18:00) vă rugăm să transmiteți o scrisoare de intenție, prin email, la adresa: vladimir(a)oberliht.org.md, însoțită de un scurt CV și datele dvs. de contact pînă la data de 12 mai 2016, ora 18:00

Între 12-18 mai la Chișinău se va desfășura Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF. Apartamentul Deschis (str. București, 68) e una dintre locațiile ce va găzdui cîteva proiecții. Programul festivalului poate fi găsit pe pagina oficială CRONOGRAF > http://cronograf.md/program.php?id=3

cronograf2016_apartament-deschis

În cadrul programului de rezidență artistică CHIOȘC, artistul ceh Martin ZET împreună cu Ina BOROZAN și Andrei VATAMANIUC (membrii Laboratorului de arhitectură MIEZ), au elaborat, dintr-un material provizoriu, o machetă 1:1 a Monumentului pentru un Cîine Comunitar, care a fost instalată pe 5 mai 2016 în scuarul Colina Pușkin din Chișinău (intersecția str. Colina Pușkin cu str. Bună Vestire), în calitate de dispozitiv de consultare publică și de colectare a unor păreri a locuitorilor referitor la subiectul monumentului > imagini de la eveniment

https://vimeo.com/165936115

În cadrul Concursului Național pentru revitalizarea spațiului public din zona centrală a capitalei, care s-a desfășurat în perioada 18-20 aprilie, mai multe grupuri de arhitecți au înaintat propuneri pentru amenajarea zonei protejate spaţiul pietonal – str. 31 august 1989, în perimetrul Grădina Publică Ştefan cel Mare și Sfânt, de la str. Maria Cebotari până la strada Al. Puşkin. Scopul concursului a fost selectarea unor concepte spațial-urbanistice pentru zonele protejate şi neprotejate, astfel ca în perspectivă aceste spaţii să fie parte a infrastructurii turistice a oraşului, reprezentative pe plan național și european.

Proiectul cîștigător, selectat de un juriu mixt (moldo-francez), a fost cel al unui grup mixt: Andrei Vatamaniuc și Ina Borozan (MIEZ), Stanislav Vrednic, Vlad Moldovan, Toma Deleanu (DT-architektur buro), Vladimir Us și Vitalie Sprînceană (Asociația Oberliht).

În cadrul aceluiași concurs a fost propusă și o soluție, prin regenerare – reabilitare a zonei cu statut protejat din Nucleul Istoric al Chişinăului – „Amenajarea zonei neprotejate, spaţiul public – Circul din Chişinău şi zona adiacentă din bd. Renaşterii. Premiul a revenit unui grup de arhitecţi – Burungiu Ion, Danciu Mihai-Ionuţ, Lisnic Inesa şi Prunici Ion.

În această lună Biblioteca Spațiului Public a primit cîteva cărți donate de Fundația Robert Bosch și Centrul de Cultură Contemporană din Barcelona. Cărțile de fotografii și documentarea programului RBF sunt o donație a Fundației Robert Bosch iar cartea de Eseuri Orașul Europa e donată de către CCCB.

IMG_4013_edit_web

# IDEI ȘI PRACTICI

1. La 22 mar­tie, gru­pul de ini­ția­tivă Pri­mă­ria Mea a lan­sat prima plat­formă comu­ni­tară online din R. Mol­dova, care are sco­pul să faci­li­teze comu­ni­ca­rea din­tre chi­și­nă­u­ieni și con­si­li­e­rii din Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­și­nău. Aceasta este o plat­formă prin care cetă­țe­nii se pot informa des­pre acti­vi­ta­tea Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal, pot adresa între­bări con­si­li­e­ri­lor și ini­ția sau sus­ține o peti­ție.
Plat­forma comu­ni­tară PRIMĂRIA MEA vrea să asi­gure o comu­ni­care efi­cientă și trans­pa­rentă între chi­și­nă­u­ieni și con­si­li­e­rii din cadrul Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­și­nău.

Misiunile platformei primariamea.md sunt:
• de a informa oame­nii cine sunt con­si­li­e­rii lor;
• de a asi­gura un dia­log ele­men­tar din­tre cetă­țeni și con­si­li­eri;
• de a urmări și pre­zenta acti­vi­ta­tea Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal;
• de a pre­zenta instru­mente prin care oame­nii pot să își facă vocea auzită;
• de a ajuta con­si­li­e­rii muni­ci­pali să afle și să înțe­leagă pro­ble­mele reale ale cetă­țe­ni­lor.

Pe site-ul primariamea.md, cetă­țe­nii pot:
– Cunoaște cine sunt con­si­li­e­rii muni­ci­pali și care este rolul lor
– Adresa între­bări unui anu­mit con­si­lier muni­ci­pal sau unui grup de con­si­li­eri
– Ini­ția sau sus­ține peti­ții
– Vedea ce fac și cum votează con­si­li­e­rii muni­ci­pali în cadrul ședin­țe­lor

Pro­iec­tul este un pro­dus al absol­ven­ți­lor pro­gra­mu­lui Cha­l­len­ger, care pro­mo­vează par­ti­ci­pa­rea demo­cra­tică a cetă­țe­ni­lor și a poli­ti­cie­ni­lor în pro­ce­sul deci­zio­nal. Alte pro­iecte des­fă­șu­rate de Cha­l­len­ger sunt cam­pa­ni­ile „Da’ eu votez” și „Cântărește-ți votul”.

2. Anetta DABIJA continuă seria postărilor despre arhitectura Chișinăului interbelic: ” Cât a rămas din interbelicul românesc la Chișinău? ”Tare puțin” mi-am zis, uitându-mă într-una din zile la o cutie pe care scria ”Prima fabrică de Cafea. Consum. Chișinău”. Eram la muzeul orașului Chișinău. Am zărit cutia în compartimentul cu poze și lucruri din perioada interbelică. N-avea nici-o legendă. Nici măcar ce fabrică a fost, când, în ce clădire. Nimic. Mă gândeam atunci că despre interbelicul nostru cunosc doar de „Unire”, despre unele personalități de atunci… dar idee nu am ce a rămas, ce a apărut, ce transformări au avut loc în Chișinău. Idee nu aveam că, de fapt, avem și aici obiecte ce țin numai de românescul interbelic, și că acestea ascund povești impresionante. Desigur că mă refer la clădiri. Arhitectura în perioada interbelică a fost un instrument eficient care a dus la formarea și promovarea identității românești. Mai ales stilul neo – românesc. Clădiri în stil neo-româesc mai sunt în Chișinău și astăzi. De fapt existau două stiluri care predominau la acea vreme: cel românesc (sau ART-DECO) și cel neo-românesc. Ultimul este cel care m-a cucerit cu individualitatea lui. Se mai numește neo-brâncovenesc și a apărut în România la începutul secolului XX, dintr-o simbioză a unor elemente bizantine și motive de arhitectură etnografice țărănești locale. În România sunt cele mai multe și cele mai frumoase clădiri construite în stilul ăsta.”

web1

3. Victor CHIRONDA face cîteva concluzii despre proiectul de renovare a străzii Vasile Alecsandri:

a. Institutul de Proiectare ”Chișinău proiect” este o insituție depășită de timp. Proiectele lor de reconstrucție și reamenajare a străzilor nu țin cont nici de practicile moderne de design stradal și nici de necesitățile reale ale oamenilor. O stradă care se reamenajează în baza la astfel de proiecte este, din start, un fail.

b. Compania Delta ACM-93 nu are nici cunoștințele, nici competențele necesare și nici resure suficiente pentru a realiza lucrările de care s-a apucat. Calitatea lucrărilor realizare e foarte proastă iar faptul că ei nu se încadrează nici în timp și nici în buget, denotă că ei nici nu au realizat ce vor avea de făcut.

c. Primarul General al Chișinăului și Șeful Direcției de Transport și căi de Comunicație care realizează proiectul de eamenajare a străzilor nu au nici cea mai mică închipuire despre cum se fac astfel de lucrări. Iar faptul că ei, în fel și chip, apără compania Delta ACM-93 în loc să o penalizeze pentru neîncadrare în termeni și calitatea proastă a lucrărilor, demonstrează că acest proiect nu e decît o mare spălare de bani pe contul chișinăuienilor.”

IMAG0701_web

4. Un reportaj de Adrian IANOVICI despre problema toaletelor publice în Chișinău.
”Anul trecut, Republica Moldova a intrat într-un top al țărilor dezvoltate ai căror cetățeni nu au acces la un closet normal. Potrivit unui studiu publicat de ziarul britanic „The Guardian”, în această situație delicată e fiecare al 4-lea locuitor. Iar veceurile publice gratuite aproape că lipsesc. „Când ai nevoie, mai bine te abții. Mergem la toaletă de fiecare dată înainte să plecăm de-acasă…”, așa îi sfătuiește pe cititorii săi și pe turiștii care au de gând să viziteze Republica Moldova Jamie Sands, un blogger de limbă engleză, care a locuit câțiva ani la Chișinău. Scurt, clar, cuprinzător și… trist. Cam asta e situația nu doar în capitală, dar și în întreaga țară la capitolul infrastructură sanitară. ÎÎn Chișinău, bunăoară, funcționează doar 14 veceuri publice gratuite, dar, în mod normal, la atâta populație, ar trebuie să existe vreo 800.” http://www.europalibera.org/media/video/this-way/27627429.html?z=0&zp=1

5. Anastasia FELCHER pe PLATZFORMA despre memoria lui Pușkin în Moldova și patrimoniul legat de acesta: ”Paradoxul subiectului Pușkin în Moldova este că, deşi comemorarea prezenței poetului în provincie are rădăcini locale adînci și a fost inițiată „de jos”, datorită supralicitării subiectului în cadrul canonului cultural sovietic, după 1991 subiectul a căpătat conotații negative din motive etnice și muzeul a rămas să funcționeze la limita neglijării… Ruperea rețelei instituționale legată de funcționarea temei Pușkin în Moldova a adus cu sine degradarea cercetării pe această temă și o reducere semnificativă a audienţei pentru publicații și conferințe. Mai multe ediții ale conferințelor „Bessarabskaia vesna” [Primăvara Basarabeană] au avut loc începînd cu 1993, tezele fiind publicate. Totuși, niciuna din aceste publicații nu a fost echivalată cu edițiile sovietice ale conferințelor „Pușkin na iughe” [Pushkin la sud].

O altă trăsătură distinctă a funcționării muzeului în Moldova după 1991 este că, în ciuda misiunii ei proclamate de „a lumina, a instrui, a alina și a bucura”, după anii 2000 el s-a transformat treptat într-o instituție greu accesibilă pentru cercetătorii externi. Accesul la biblioteca muzeului, care mi-a fost asigurată în 2004-2005, nu a fost reînnoită de directorul de atunci din 2013, iar accesul la arhiva muzeului nu s-a mai asigurat, argumentîndu-se că documentele din posesie sînt doar pentru uz intern.

În același timp, a anumită izolare a permis o interpretare particulară a lui Pușkin, fiind introdusă în mod necritic în naraţiunea „aprobată”. De exemplu, fostul director al casei-muzeu din Chișinău Alexandra Stakanova şi-a exprimat convingerea privitoare la existența „unei spiritualități și sacralități particulare a locurilor legate de Pușkin în Moldova”. Conform relatărilor ei, rolul metafizic al lui Pușkin în spațiul moldovenesc era de a prezerva spiritualitatea rusă. La una din vizitele mele la muzeu cu colegii în august 2013, însuși directorul a condus turul ghidat, accentuînd trăsăturile profetice interpretate în cadrul misticismului creștin. Demisia A. Stakanova în 2015 n-a fost, totuși, legată de interpretarea ‘neortodoxă’ (sau, invers, prea ‘ortodoxă’) a persoanei lui Pușkin, ci din cauza suspiciunii de delapidare de fonduri.

Un scandal celebru din 2011 legat de muzeu indică caracterul haotic al construcției de azi din Chișinău și o interpretare foarte vagă a patrimoniului dintr-o perspectivă instituțională. Construcția unei case cu opt etaje era deja pornită cînd personalul muzeului a „sunat alarma”, spunînd că construcția aduce dăune clădirilor muzeului. Episodul a indicat neimplicarea autorităților locale în acest caz. Intervenția, în final, a Ambasadei Ruse a contribuit la întreruperea construcției. Totuși, scandalul niciodată nu a atins un statut național. Daunele cauzate de construcție (crăpături pe pereți și tavan) au fost ‘încorporate’ în expoziție. De atunci, în tururile ghidate s-au demonstrat daunele în structura intactă a clădirii muzeului.” > link

# LEGĂTURI

Kelly McCARTNEY face un inventar al celor mai relevante resurse on-line despre cooperative și forme de economie solidară > http://www.shareable.net/blog/your-study-guide-to-the-cooperative-movement

– Un articol în Politico despre modul în care cinci orașe europene – Munchen, Gdansk, Utrecht, Barcelona și Tampere – gestionează criza refugiaților > http://www.politico.eu/article/5-european-cities-migration-frontline-munich-gdansk-utrecht-barcelona-tampere/

– Pagina web a revistei «Городские исследования и практики» (rom. Cercetări și practici urbane) a Școlii Superioare de Economie din Moscova > https://usp.hse.ru/

– O bibliotecă de practici și ghiduri de intervenții pentru proiecte comunitare mici > http://www.peoplesdesignlibrary.com/guides

Windows into Protest – un proiect artistic ce studiază experiența a trei țări – Ucraina, Turcia și Marea Britanie – în care au avut loc proteste în spațiul public > http://www.kettlepartnership.com/windows-into-protest/

– Un articol pe Failed Architecture despre relația dintre imaginea unor proiecte arhitecturale și realizarea proiectelor în realitate > http://www.failedarchitecture.com/what-this-mvrdv-rendering-says-about-architecture-and-media/

– O lecție a sociologului urbanist Neil BRENNER despre ”chestiunea urbană” > https://www.youtube.com/watch?v=IK0_CY499Kg

– O emisiune la Jurnal FM (moderatori – Mariana Butnaru şi Vitalie Drucec) la care au participat Vitalie SPRÂNCEANĂ, Viorica TĂTARU şi Vitalie VOZNOI, reprezentanţi ai unor inițiative civice care au povestit despre implicarea societăţii civile în păstrarea patrimoniului cultural, în special în cazul Cafenelei Guguță din Chișinău > http://www.jurnalfm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=3729&catid=295&Itemid=72

– O lecție a lui Richard SLIUZAS despre utilizarea tehnologiilor geospațiale de către locuitorii zonelor urbane sărace > https://www.youtube.com/watch?v=zrl8pREPJG0&feature=share

– Între 7-11 septembrie 2015 un grup de artiști din România au realizat un proiect de documentare care abordează problema comercializării spaţiului public din Chişinău. Unul dintre participanți, Mihai BARABANCEA, a produs o carte și un fimuleț despre proiect.

https://vimeo.com/141238640

# CĂRȚI

Oana ȘERBAN: Capitalismul Artistic (2016). Autorul acestei cărţi, Oana ȘERBAN, îndrăzneşte să pună în chip frontal câteva întrebări fundamentale cu privire la sensul de evoluţie al societăţii actuale. Pentru această dificilă întreprindere teoretică recurge la aducerea în planul din faţă al analizei sale – uneori chiar temerare, ţinând seamă de idiosincrasii notorii existente în spaţiul public autohton – a unor teze, idei şi ipoteze lansate de filosofi reprezentativi ai secolului XX şi XXI, precum Herbert Marcuse, Jean Baudrillard, Guy Debord şi Gilles Lipovetsky.

Despre ce este vorba, în fond? Despre radiografierea capitalismului în era tehnologiilor atotstăpânitoare, despre spaţiul de libertate şi de emancipare al omului din acest timp, despre posibila şi necesara conjuncţie dintre etic şi estetic într-o lume care nu a dus până la capăt sublima aspiraţie a gândirii şi a proiectului modernităţii: omul deplin, liber şi demn, responsabil asupra destinului său, inclusiv asupra vieţii generaţiilor viitoare pe pământ. Capitalismul artistic reprezintă o asemenea idee prin care sunt identificate oportunităţile, dar şi limitele şi pericolele încapsulate în şi prin acest proiect filosofic.

Oportunităţile ţin de raţionalitatea capitalismului şi de prelungirile acestuia într-o etică a libertăţii şi a responsabilităţii, deopotrivă, iar limitele şi pericolele se referă la ceea ce se înţelege prin definiţia devenită celebră a capitalismului ca distrugere creatoare. Trebuie să recunoaştem că avem de a face, într-adevăr, cu o temă gravă şi grea la care puţini se pot încumeta să răspundă, pe măsură.” (Vasile MORAR, Profesor Emerit al Universităţii din Bucureşti)

”Cum se studiază viața urbană” de Jan GEHL, Birgitte Svarre (Editura Igloo.ro, 2015). ”“Cum se studiază viața urbană” este un manual inedit despre cum pot fi provocați atât profesioniștii, cât și publicul larg să observe, să analizeze și să îmbunătățească viața spațiilor publice urbane. Totodată, este vorba de o lucrare care realizează în premieră o istorie a studiilor despre viața urbană, un domeniu nou, inițiat la mijlocul secolului XX, printre ai cărui deschizători de drum s-a aflat și Jan Gehl. Cartea prezintă mai multe studii de caz importante care arată impactul acestei metodologii în orașe din întreaga lume. Într-o suită de șapte capitole bogat ilustrate, cartea îi inspiră pe oameni să acorde mai multă importanță vieții publice și le oferă instrumente concrete despre cum poate fi aceasta studiată într-un mod simplu și ieftin. Toate studiile și metodele sunt oferite cu generozitate, cu îndemnul de a fi aplicate și dezvoltate în relație cu fiecare context local.”

# PUBLICAȚII

Manifestul ”Build the City” a fost publicat de Fundația Culturală Europeană (Amsterdam) și adună laolaltă practici de guvernare urbană durabilă, noi aranjamente instituționale (parteneriate civice-publice) ce favorizează democrația și participarea cetățenilor.

web

linie-rosu-buletin_web

#9 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (март – апрель 2016)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

В период 13-14 мая 2016 Ассоциация Оберлихт совместно с Информационным центром для местных властей – Polish Solidarity Fund в Молдове организуют воркшоп по теме транспарентности в бюджете, а именно: бюджет для культурной деятельности мун. Кишинэу. Воркшоп будет проводиться инициативной группой Liczy się miasto (Калиш, Польша). Для участия в воркшопе приглашаются активисты, эксперты, представители независимых культурных учреждений. Для участия в Методологическом семинаре (13 мая 2016, 15:00-18:00) просим вас прислать заявку через електронную почту: vladimir(a)oberliht.org.md, вместе с короткой биографией и контактными данными до 12 мая 2016, 18:00

С 12-18 мая в Кишиневе пройдет Международный фестиваль документального кино «ХРОНОГРАФ». Открытая квартира (ул. Букурешть, 68) – одна из точек показа некоторых проекций. Программу фестиваля можно посмотреть здесь: http://cronograf.md/program.php?id=3

В рамках творческой резиденции CHIOȘC чешский артист Мартин ЗЕТ вместе с Инной БОРОЗАН и Андреем ВАТАМАНЮК (членами Архитекторской лаборатории MIEZ) выполнили предварительный макет 1:1 Памятника общественной (дворовой) собаке, который был установлен 5 мая 2016 в сквере Пушкинской горки в качестве платформы по побличным слушаниам и консультации местных жителей на счёт темы поднятой самим памятником > фото
Памятник общественной (дворовой) собаке > видео

В рамках Национального Конкурса по обновлению общественного пространства в центре столицы, который прошёл в период с 18 по 20 апреля, несколько групп архитекторов выдвинули предложения по обустройству пешеходной зоны по ул. 31 августа 1989 года, в периметре Центрального Парка, от ул. Мария Чеботарь до ул. Пушкина. Цель конкурса – выявить и выбрать урбанистическо-пространственный концепт для охраняемых и неохраняемых зон, таким образом, чтобы в будущем эти зоны стали частью туристической инфраструктуры города, представленной на национальном и европейском уровне.

Проект-победитель был выявлен международным молдо-французским жюри. Эта смешанная группа из молодых архитекторов, социологов и артистов: Андреи Ватаманюк и Ина Борозан (Мьез), Тома Деляну (ДТ Архитектур Бюро), Станислав Вредник, Влад Молдован, Владимир Ус и Виталий Спрынчанэ (Оберлихт).

В рамках конкурса также был представлен план обустройства зоны в периметре бульвара Ренаштерий, улиц Тудор Владимиреску, Каля Орхеюлуй и Каля Мошилор. Проект предусматривает создание и обустройство трёх зон на территории, прилегающей к цирку. Проект был представлен командой архитекторов: Бурунджиу Ион (Burungiu Ion), Данчу Михай (Danciu Mihai), Лисник Инеса (Lisnic Inesa) и Прунич Ион (Prunici Ion).

В этом месяце в Библиотеку Общественного Пространства поступило несколько книг от Фонда Robert Bosch (книга о фотографии и документация программы Фонда) и Центра Современной Культуры Барселоны (Эссе «Город Европа»).

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Инициативная группа Pri­mă­ria Mea 22 марта запустила первую он-лайн платформу в Молдове. Цель платформы – связать общественность и советников Муниципального совета Кишинэу. На этой платформе можно наблюдать за деятельностью Мунсовета, можно задавать вопросы советникам, а также инициировать, или подписывать петиции. Общественная платформа Primăria Mea хочет добиться эффективности и прозрачности в работе муниципальных советников Кишинева, а также связи Мунсовета с жителями столицы.

Задачи платформы:
– предоставлять людям информацию о муниципальных советниках;
– обеспечить диалог между жителями столицы и советниками;
– следить и представлять деятельность Муниципального совета;
– рассказывать об инструментах, с помощью которых люди могут заявить о себе;
– помочь советникам узнать о реальных проблемах граждан.

На сайте primariamea.md жители могут:
– узнать про каждого советника и его роли в мунсовете;
– направлять вопросы конкретному советнику, или группе советников/фракции;
– написать, или подписать петицию;
– наблюдать за процессом работы в ходе заседаний Муниципального совета.

Данный проект – продукт выпускников программы Challenger, продвигающей демократический процесс участия граждан и политиков в ходе принятия решений. Challenger также реализовал проекты: „Da’ eu votez” și „Cântărește-ți votul”.

2. Аннета Дабижа продолжает серию постов о межвоенной кишиневской архитектуре: «Что осталось от румынского межвоенного периода в Кишиневе? Очень мало», – сказала я себе, смотря в один из дней на коробку с надписью: «Prima fabrică de Cafea. Consum. Chișinău». Я была в кишиневском Музее города. Коробка попалась мне на глаза в отделе с фотографиями и предметами межвоенного периода. Не было никакой подписи у этой коробки. Ни что за фабрика, ни когда, ни в каком здании. Ничего. Тогда я подумала, что из нашего межвоенного периода мне известно только про «Unire» («Объединение»), про некоторых тогдашних знаменитостей….но нет и представления о том, что осталось, что тогда появилось, какие изменения проходили в Кишиневе. Не было представления о том, что на самом деле есть и тут что-то, что касается только румынского межвоенного периода, и что эти объекты таят целые истории за своей спиной. Естественно, речь идет о зданиях. В межвоенный период архитектура была эффективным инструментом, приведшим к формированию и продвижению румынской идентичности. Особенно нео-румынский стиль. В Кишиневе сохранились здания в таком стиле и по сей день. В то время существовало два доминирующих стиля: румынский (ART-DECO) и нео-румынский. Именно последний покорил меня своей индивидуальностью. Он еще называется нео-брынковянский. Этот стиль зародился в Румынии в начале XX века из симбиоза византийских элементов и местных этнографических мотивов в архитектуре».

3. Виктор Киронда выступает с несколькими заключениями по поводу проекта реконструкции ул. Василе Александри:

– «Проектный институт ”Chișinău proiect” – это уже отжившее учреждение. Их проекты по реконструкции и реабилитации улиц не учитывают ни современные практики уличного дизайна, ни реальные нужды горожан. Улицы, реконструирующияся на базе проектов, подобных проекту ул. В. Александри, – изначально провальные.

– Компания Delta ACM-93 не имеет ни знаний, ни необходимой компетентности, ни достаточных ресурсов для выполнения работ. Качество выполняемой работы – неудовлетворительное, а то, что рабочие не укладываются ни в сроки, ни в бюджет, говорит о том, что они и не сделали того, что должны были.

– Генпримар Кишинева и глава Дирекции транспорта, реализующие проект по рабилитации улиц, не имеют и малейшего представления о том, как делаются подобные работы. А то, что они защищают компанию Delta ACM-93 вместо того, чтобы штрафовать ее за неуложенность в сроки и за плохое качество работы, доказывает, что данная реконструкция является ничем иным, как отмыванием денег за счет кишиневцев».

4. Репортаж Адриана Яновича о проблеме общественных туалетов в Кишиневе. «В прошлом году Молдова вошла в топ развитых стран, граждане которой не имеют доступа к нормальным туалетам. Согласно материалу, опубликованному британской газетой «The Guardian», в такой деликатной ситуации находится каждый 4-ый житель Республики. А бесплатные общественные туалеты практически отсутствуют. «Когда тебе преспичет, лучше потерпеть. Мы ходим в туалет дома каждый раз, перед выходом на улицу…», – так советует читателям и туристам, желающим посетить Молдову, Джэмми Сэндс, англоязычный блогер, проживший несколько лет в Кишиневе. Коротко, ясно, удивительно и…грустно. Примерно такая ситуация не только в столице, но и почти по всей стране по части санитарии. В Кишиневе действует всего 14 бесплатных общественных туалетов, а для города с таким населением необходимо, как минимум, 800». http://www.europalibera.org/media/video/this-way/27627429.html?z=0&zp=1

4. Анастасия Фелкер на PLATZFORMA о памяти о Пушкине в Молдове и культурном наследии, связанном с этим: «Парадокс субъекта Пушкина в Молдове заключается в том, что, несмотря на сохранение памяти поэта в провинции, процесса, инициированного «снизу», из-за перегруженности данного субъекта в советском культурном каноне, после 1991 года тема приобрела негативные черты из-за этнической причины, и музей стал действовать практически на грани…Разрыв институционной цепи, связанной с темой Пушкина в Молдове, привел и к деградации исследований в данной области, а также к снижению аудитории тематических конференций и публикаций. Выпуски конференции «Бессарабская весна» проходили, начиная с 1993 года, и результаты ее публиковались. Но, тем не менее, ни одна из этих публикаций не была сравнима с советскими выпусками конференции «Пушкин на Юге».

Еще одна отличительная черта работы музея в Молдове после 1991 года заключается в том, что вопреки своей миссии «просвещать, направлять и радовать», после 2000-го года музей постепенно превратился в труднодоступное для внешних исследователей учреждение. Доступ к библиотеке музея, который у меня был в 2004-2005 гг., не был обновлен тогдашним директором вплоть до 2013 года, а доступ к архиву музея больше невозможен, работники аргументируют это тем, что документы, находящиеся там на хранении, служат только для внутреннего пользования.

В то же время определенная изоляция позволила интерпретировать тему Пушкина, введя ее некретическим образом в подпункт «утвержденной». Например, бывший директор дома-музея в Кишиневе Александра Стаканова выразила убеждение о существовании «духовных и священных мест, связанных с Пушкиным в Молдове». По ее мнению, метафизическая роль Пушкина в молдавском пространстве заключалась в сохранении русской духовности. В один из моих с коллегами визитов в музей в 2013 году, сама директор провела экскурсию по музею, подчеркивая пророческие черты, интерпретированные в стиле христианского мистицизма. Снятие с должности А. Стакановой в 2015 году, тем не менее, не было связано с «неортодоксальной» (или, наоборот, слишком ортодоксальной) интерпретацией персоны Пушкина, а по причине подозрений в расхищении фондов.

Скандал 2011 года, связанный с музеем, говорит о хаотическом характере застройки в сегодняшнем Кишиневе и о расплывчатой интерпретации культурного наследия различными институциями. Строительство восьмиэтажного дома рядом с музеем уже было запущено к тому времени, как работники музея «забили тревогу», говоря, что данное строительство наносит вред зданию. Эта история показала невовлеченность местной власти в данном случае. Вмешательство в итоге Российского посольства привело к приостановке строительства. Но скандал так и не приобрел ни разу национального масштаба. Последствия строительства (трещины на стенах и потолке) были «инкрустированы» в экспозицию. И с тех пор в экскурсиях по музею показывают и повреждения в доселе нетронутой структуре здания» > http://www.platzforma.md/intre-muza-si-politica-casa-muzeu-puskin-din-chisinau-si-desfacerea-patrimoniului/

# ССЫЛКИ

Келли Маккартни проводит инвентаризацию самых релевантных он-лайн ресурсов о кооперативах и форме солидарной экономики > http://www.shareable.net/blog/your-study-guide-to-the-cooperative-movement

– Статья в Politico о том, как пять европейских городов (Мюнхен, Гданьск, Барселона, Утрехт и Тампере) справляются с кризисом беженцев > http://www.politico.eu/article/5-european-cities-migration-frontline-munich-gdansk-utrecht-barcelona-tampere/

– Веб страница журнала «Городские исследования и практики» Высшей школы Экономики в Москве > https://usp.hse.ru/

– Библиотека практик и гидов по осуществлению малых общественных проектов > http://www.peoplesdesignlibrary.com/guides

Windows into Protest – художественный проект, изучающий опыт трех стран (Украина, Турция, Великобритания), в которых происходили массовые протесты в общественном пространстве > http://www.kettlepartnership.com/windows-into-protest/

– Статья на Failed Architecture о связи между представлением некоторых архитектурных проектов и их реализацией > http://www.failedarchitecture.com/what-this-mvrdv-rendering-says-about-architecture-and-media/

– Лекция социолога-урбаниста Нэйла Бреннера о «городском вопросе» > https://www.youtube.com/watch?v=IK0_CY499Kg

– Передача на Jurnal FM (ведущие Мариана Бутнару и Виталие Дручек) с участием Виталие Спрынчанэ, Виорики Татару и Виталия Возного, представителей гражданских инициатив, рассказывающих о вовлечении общественности в сохранение культурного наследия, в частности бывшего кафе «Гугуцэ» > http://www.jurnalfm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=3729&catid=295&Itemid=72

– Лекция Ричарда Слюзас об использовании геопространственных технологий жителями бедных городских районов > https://www.youtube.com/watch?v=zrl8pREPJG0&feature=share

– С 7-11 сентября группа художников из Румынии осуществила документацию проблемы коммерциализации общественного пространства в Кишиневе. Один из участников, Михай Барабанча, сделал небольшой фильм о проекте > видео

# КНИГИ

Оана Шербан: Capitalismul Artistic (2016). Автор книги позволяет себе задать напрямую несколько фундаментальных вопросов о смысле эволюции нынешнего общества. Она использует идеи, гипотезы видных философов XX и XXI столетий, таких, как Герберт Маркузе, Жан Бодрийяр, Ги Дебор и других.

О чем речь? О радиографии капитализма в эру доминирующих технологий, о пространстве свободы и об эмансипации человека в наше время, о возможной и необходимой связи между этикой и эстетикой в мире, который не довел до конца возвышенное стремление мысли и проекта современности: человека восполненного, свободного и достойного, ответственного за свою судьбу и жизнь будущих поколений на земле. Творческий капитализм является идеей, показывающей возможности, а также границы и опасности этого философского проекта.

Cum se studiază viața urbană” («Как познается городская жизнь»): Жана Геля и Бирджитт Сварре (Издательство Igloo.ro, 2015). Это учебник о том, как можно заставить профессионалов и широкую общественность наблюдать, анализировать и улучшать жизнь городских общественных пространств. Также в этой работе впервые рассказывается об истории изучения городской жизни, новой области, появившейся в середине XX века. Сами авторы также являются пионерами этого направления. Книга состоит из семи хорошо проиллюстрированных глав и позволяет людям уделять больше внимания городской жизни, а также предоставляет инструментарий изучения этой жизни.

# ПУБЛИКАЦИИ

Манифест ”Build the City” был опубликован Европейским Культурным Фондом (Амстердам). Он включает в себя практики по длительному городскому управлению, новые институционные возможности (общественно-гражданские партнерства), способствующие демократизации и участливости граждан.

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web



#8 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201601-02_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

Asociația Oberliht, Centrul pentru Artă Contemporană KSAK, Centru de Proiecte Culturale AZART și Asociația Art Platforma vă propune o nouă platformă de activitate culturală – Zpațiu.
Dacă doriți să organizați un eveniment cultural și nu dispuneți de spațiu, vă punem la dispoziție o sală (50 m2) în incinta Casei Zemstvei Guberniale (str. Al. Șciusev 103, Chișinău).
Apelul integral îl găsiți aici: https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/

Joi, 18 februarie 2016, începînd cu ora 14:00, la Universitatea Tehnică a Moldovei, bl. 9 (Facultatea de Urbanism și Arhitectură, bd. Dacia, 39), Asociația Oberliht organizează un program de prezentări cu titlul Practici Actuale de Arhitectură și Urbanism Tactic, ale activității cîtorva grupuri de arhitecți locali și străini. Colectivele studioBASAR (București, România), Straddle3 și WWB / rețeaua Arquitecturas Colectivas (Barcelona, Spania), Pixel [13] (Marsilia, Franţa), Archilitic (Chișinău, Moldova), Ștefan RUSU (Chișinău, Moldova) și Andrei PRIPASU (Iași, România) vor prezenta experiența lor de lucru: https://chisineu.wordpress.com/2016/02/16/urbanism-tactic-2/

12375186_450190865173264_7291409877403150333_o_web

Pe 25 februarie 2016, la ora 18.00, sociologul și activistul Vlad CĂTUNĂ (București) va prezenta, la Zpațiu, o inițiativă de organizare comunitară din București cu tema: Comunitate și Participare: București în focus.

Pe 2 martie 2016, ora 16:00, la Galeria BUNCHER (Facultatea Arte Plastice, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice / str. 31 August 1989, nr. 137, Chișinău) artistul și curatorul Ștefan RUSU prezintă lecția Practica artistică ca dispozitiv de re-imaginare a contextului social. Prelegerea va fi axată pe practici artistice și curatoriale de activare a spațiului public. În special va fi vorba de proiectul Spații în Mișcare realizat în 2014 la Dushanbe care a investigat statutul spațiilor publice și metode de activare prin intermediul practicilor artistice și sociale în contextul Asiei Centrale. Vom prezenta strategii și tactici de activare a spațiului public în condițiille regimurilor autoritare și a situației precare în care activează inițiativele și ong-urile din regiune.
detalii: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/

Continuă colectarea semnăturilor împotriva construcţiei hotelului în Grădina Publică, pe locul cafenelei Guguţă. Petiţia demarată încă anul trecut a acumulat deja aproape 3000 semnături!

guguta

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Bloggerul rus Ilia Varlamov împreună cu Institutul de Media, Design și Arhitectură ”Strelka” prezintă o listă de 10 spații publice care au fost amenajate în anul 2015.

2. Proprietarii unei case umbrite de un bloc au primit despăgubiri de 65.000 de euro. Aceasta s-a întîmplat la Cluj. Într-un caz clasic de bloc construit lângă o casă, proprietarii acesteia au primit prin decizia Curții de Apel Cluj despăgubiri de peste 283.000 lei (circa 65.000 de euro) pentru că valoarea casei s-a diminuat cu 40% din cauza execuției blocului, dovedindu-se prin expertiză că blocul ridicat în baza autorizației de construire din 2008 nu permite însorirea minima de o oră și jumătate zilnic pentru imobilul reclamanților. Decizia privește un exemplu de urbanism după ureche intens mediatizat în 2009. Este vorba despre un bloc lung cu trei etaje și mansardă din capătul străzii Câmpului, pe locul căruia trebuia să fie locuințe unifamiliale înșiruite. Autorizația de construire a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca, în iulie 2008, pe numele unei persoane fizice, Ioan Șeulean, beneficiarul imobilului. Lângă bloc se află casa soților Roșca, care au început demersurile în justiție acum șase ani! În paralel, și Primăria Cluj-Napoca s-a judecat cu constructorul și a câștigat ”desființarea lucrărilor executate”, dar blocul e tot ”în picioare” și locuiesc oameni în el. Așadar, soților Roșca le-a rămas să se judece pentru repararea prejudiciului suferit. Mai întâi, dosarul s-a plimbat de la la Judecătorie la Tribunalul Specializat pentru stabilirea competenței. În 2012, Tribunalul Specializat (Comercial) le-a respins acțiunea pe motiv că ”nu s-a probat caracterul ilicit al faptelor imputate pîrîților, și, ca urmare, nu s-a dovedit îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor pentru angajarea răspunderii civile delictuale în sarcina celor doi pîrîți.”
Însă, în 2015, Curtea de Apel Cluj a decis: ”Respinge excepţia necompetenţei materiale a primei instanţe in soluţionarea cauzei. Admite apelul declarat de reclamanţii Roșca Adrian Cosmin şi Roșca Ana Monica impotriva sentinţei civile nr. 4385 din 29.11.2012 pronunţată în dosarul nr. 1397/1285/2012 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o schimbă in tot in sensul că admite acţiunea precizată şi in consecinţă: obligă pârâţii in solidar, la plata către reclamanţi a sumei de 283.757 lei cu titlu de despăgubiri şi 12.992,85 lei cheltuieli de judecată din care 2560 lei către reclamanţi şi 10.432,85 lei în favoarea statului. Decizia este definitivă şi executorie. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.”

3. Cartierele informale, viitorul urbanismului? – un reportaj în Les Echos. ”Mai densă, mixtă, intens pietonală și economicoasă în energie, organizarea spontană a ”cartierelor informale” inspiră modele noi de dezvoltare urbană. ”Aceste cartiere informale nu sunt deloc inferioare orașelor oficiale. Ele reprezintă locuri care sunt construite spontan, cu utilizarea doar a competențelor locuitorilor, fără participarea urbaniștilor sau arhitecților, și care nu au decît scopul de a face viața împreună a locuitorilor cît mai comodă”, estimează Valérie Clerc, cercetătoare la Institutul de Studii pentru Dezvoltare. ”Igiena nu este neapărat decentă, dar schemele lor de dezvoltare imită modelul orașelor durabile: compacte, dense, pietonale, cu străzi înguste și umbrite, amestecînd abil munca și locuirea într-un spațiu public partajat între toți care solidifică legăturile sociale”.

4. Tema BUNURILOR COMUNE e una care-şi face tot mai insistent loc în discuțiile publice.
Asociația Oberliht intenționează să dedice temei Bunurilor Comune ediția de anul acesta a Zilelor Spațiului Public, care se va desfășura între 13-17 septembrie 2016.
Vom prezenta în fiecare ediție a buletinului din acest an, materiale despre discuțiile curente pe tema bunurilor comune.

Discuția a fost inițiată de Garett Hardin într-un articol controversat: ”Tragedia Bunurilor Comune” (poate fi consultat în limba engleză aici și în limba rusă aici). Articolul lui Hardin a inițiat un întreg domeniu de studii ale bunurilor comune.

La editura Polirom a apărut, în 2007, cartea ”Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă”, semnată de Elinor Ostrom (pe care o puteți găsi în Biblioteca Spațiului Public), una dintre vocile cele mai active în discuția despre bunurile comune și laureată în 2012, a Premiului pentru științe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel.

Platforma CriticAtac.ro a găzduit un întreg dosar dedicat Bunurilor Comune în care au apărut cîteva contribuții importante la această temă, deopotrivă locale și internaționale (Îngrădiri şi bunuri comune[1]: din nou, pentru noi începuturi / de Ovidiu Țichindeleanu; Să facem bunurile publice inalienabile / de Ugo Mattei; Despre bunurile comune: un interviu cu Massimo de Angelis şi Stavros Stavrides; Viitorul “bunurilor comune”: “Planul B” al neoliberalismului sau (Dez)Acumularea primitivă a capitalului? / de George Caffentzis; Dezbateri pe marginea bunurilor comune în Bulgaria post-socialistă / de Maria Ivancheva și Carta Europeană a Bunurilor Comune).

De asemenea prezentăm pentru informare cîteva alte voci active ale dezbaterii cu privire la Bunurile Comune.
Lecția lui David Bollier The Commons as a New/Old Paradigm of Governance, Policy, and Political Action (transcrierea lecției poate fi găsită aici). O altă lecție a lui Michel Bauwens, livrată în cadrul ediției ”Tabăra de Idei” (Stockholm 2015), la tema ”Commons and the City”. De asemenea un text – Top 10 P2P Trends of 2015 – scris tot de Michel Bauwens despre cîteva modele de colaborare peer-to-peer. Și o lecție a lui Michel Bauwens, “Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy” prezentată în iunie 2015 la Universitatea din Pretoria.

5. Un apel de solidaritate cu bibliotecile on-line, legat de decizia unei instanțe de judecată din SUA de a închide Library Genesis, cea mai mare bibliotecă on-line: ”Avem mijloacele şi metodele de a face cunoştinţele accesibile tuturor, fără nicio barieră economică şi la un cost mult mai mic pentru societate. Dar monopolul accesului-închis („closed access”) asupra editării academice, profiturile sale spectaculoase şi rolul central pe care îl joacă în alocarea prestigiului academic primează asupra interesului public. Editorii comerciali (privaţi) împiedică în practică accesul free („open access”), ne incriminează, ne urmăresc eroii şi eroinele noastre şi ne distrug de fiecare dată librăriile. Înainte de Science Hub şi Library Genesis a fost Library.nu ori Gigapedia, înainte de Gigapedia a fost textz.com; înainte de textz.com nu a fost mare lucru; şi înainte de foarte puţin era nimic. Asta e ceea ce vor: să reducă la nimic cele mai multe dintre site-urile/serverele. Şi ei au sprijinul deplin al instanţelor şi al legii de a face exact acest lucru.(…) Ne aflăm într-un moment decisiv. Este timpul să recunoaştem că însăşi existenţa cunoaşterii noastre dense este un act colectiv de nesupunere civilă. Este timpul să se iasă din ascunzătoare şi să se pună numele noastre în spatele acestui act de rezistenţă. Te-ai putea simţi izolat, dar suntem mulţi. Furia, disperarea şi teama de a pierde infrastructura virtuală de bibliotecă s-au exprimat pe Internet ca o voce. Acesta este timpul pentru noi, „custozi, câini fiind, oameni sau cyborgi, cu numele noastre, porecle sau pseudonime”, să ne facem auzite vocile. Răspândiţi această scrisoare – citiţi-o în public – lăsaţi-o în imprimantă. Împărtăşiţi-vă scrierile – digitalizaţi o carte – încărcaţi fişierele online. Nu-i lăsaţi să vă zdrobească cunoaşterea! Aveţi grijă de librăriile digitale – aveţi grijă de „metadate” – aveţi grijă de copiile de rezervă. Udaţi-vă florile şi curăţaţi vulcanii!”

6. Societate Organizată Sustenabil (SOS) cere Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca bugetarea multi-anuală a exproprierilor pentru spații verzi.
Grupul își motivează demersul prin:
– Lipsa voinței politice de a depune eforturi bugetare consistente de a reabilita zone verzi, în ciuda faptului că strategia Clujului între anii 2014-2020 semnalează ca problemă majoră inexistența spațiilor verzi și prevede necesitatea investițiilor în reabilitarea spațiilor publice sau în amenajarea altora noi.
– Întârzierea negocierilor dintre municipalitate și proprietari privați prin alte metode ca despăgubirile ori schimbul de terenuri.
– Lipsa unor spații publice care să țină pasul cu dezvoltarea echilibrată a orașului, dimpotrivă în ultimele decenii fiind martorii deteriorării bunurilor publice (parcuri, baze sportive, ștranduri, cinematografe etc.).
– Spațiile publice / verzi asigură creșterea calității vieții în oraș și contribuie la sănătatea cetățenilor oferind zone de relaxare și petrecere a timpului liber. Diminuarea lor are un impact negativ considerabil asupra populației datorită poluării, stresului aglomerării.
– Clujul se apropie de recomandările UE de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, deși e mult în urma normei Organizației Mondiale a Sănătății de 50 de metri, nu prin cantitatea și calitatea parcurilor, ci prin includerea unor porțiuni mari din pădurile Făget și Hoia în intravilan și prin includerea curților private și a cimitirelor.
Grupul civic de inițiativă Societate Organizată Sustenabil (SOS) derulează în prezent campaniile „SOS Lacurile Gheorgheni” și „SOS Parcurile Plopilor”, prin care propune spații publice de anvergură în partea de est și în partea de vest a Clujului.”

150304_2_plaquette-recyclab-650x459

7. Un excelent interviu al Mirunei Tîrcă cu Doina Petrescu, co-fondatoare a Atelierului de Arhitectură Autogestionată (aaa): ”Cred că cea mai mare problemă şi care e în acelaşi timp esenţială, fundamentală la practica noastră, este relaţia cu oamenii. Practic, ca arhitect, nu ai absolut nici o formare, nici o pregătire în sensul ăsta. Nu am făcut cursuri de management social și uman. Ne-am pus problema de la bun început dacă e ok să continui, fără să ai specialitatea asta. Am avut şi probleme cu copii. A trebuit să lucrăm cu copii care nu beneficiau de alt ajutor decât cel venit din partea noastră sau a artiștilor, copii cu dificultăţi. Nu erau copii cu handicap, dar proveneau din familii dificile, şi, practic, am continuat încercând să vedem asta ca o parte dintr-un tot în care şi spaţiul e un actor şi oamenii sunt un actor şi acţiunile sunt un actor, așadar vorbim de o reţea complexă de actori, în care am încercat să minimizăm într-un fel dificultăţile oamenilor de acolo. (…) De fapt, nu se implică de la început. La început, vin să vadă, după aia încep să guste, încetul cu încetul văd că e o diferenţă chiar în viaţa lor şi în felul în care percep lumea, pe ceilalţi. După un timp, foarte mulţi ne-au zis că participarea la proiect le-a salvat viaţa sau că, în momente de criză sau de întrebări existenţiale, faptul de a avea o comunitate la îndemână şi de a se simţi utili a fost foarte important. Spre exemplu, erau mulţi oameni care erau excluşi în alte contexte şi care aici şi-au găsit un rol. Excluşi din multe motive, fie pe motive de sănătate, fie pe motive etnice sau pe ce motive sociale, economice. Practic, un proiect de genul ăsta le-a dat o speranţă şi un sens în viaţă. Şi da, asta s-a întâmplat gradual, nu se întâmplă aşa deodată. E un fel de experienţă necesară în care, de-a lungul timpului, poți să vezi şi să să evaluezi care-i diferenţa, cum era când ai început şi cum e după o vreme.”

IMG_1843_edit_web

# LEGĂTURI

– Prezentarea lui Ugo Mattei, The Ecology of Law: Toward a Legal System in Tune with Nature and Community în cadrul unui atelier al Fundației Culturale Europene în cadrul progamului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune la Varșovia, în noiembrie 2015.

12 exemple creative de design urban – bănci, piste de biciclete, stații de așteptare, stații de încărcare a telefoanelor mobile.

– Documentarea proiectării unui teren de joacă realizat de Laboratoul urban din Sankt Petersburg.

Ciclul de emisiuni Villles-Monde realizat de France Culture.

The Guardian prezintă cele mai colorate orașe ale planetei.

– O emisiune Against the Grain dedicată persoanelor fără adăpost și despre modul în care sistemul economic capitalist produce această categorie de oameni.

Dan Hancox scrie despre emergența mișcărilor anti-gentrificare în Marea Britanie.

– Lecția lui Victor VahșteinUrbanismul hipsteresc ca ideologie urbană” (rus. «Хипстерский урбанизм как городская идеология»), prezentată în decembrie 2015 în Minsk.

– Un interviu cu Owen Hatherley, autorul cărții Landscapes of Communism.

– Colecția de cărți și articole despre spațiii publice și sfera publică din biblioteca Arg Dot Org (aaaaarg.fail).

# PUBLICAȚII

În ianuarie 2016 a fost lansată publicația Another Europe, care prezintă bogata experiență a organizațiilor culturale independente, active în vecinătatea Uniunii Europene în ultimii 15 ani. Cartea poate fi comandată la acest link: http://www.culturalfoundation.eu/library/another-europe

# FILME

Film documentar al proiectului Spații Urbane în Acțiune, derulat în perioada mai 2014 – noiembrie 2015 de Asociația Komunitas, în parteneriat cu studioBASAR, Asociația tranzit.ro, Asociația Art We, Direcția de Sport și Tineret a Municipiului București: https://www.youtube.com/watch?v=7539khY4JpE

AE-Cover-front

linie-rosu-buletin_web

#8 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (январь / февраль 2016)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

Ассоциация Oberliht, Центр Современного Искусства KSAK, Центр Культурных Проектов AZART и Ассоциация Art Platforma предлагает новую площадку для творческой и культурной деятельности – Zpațiu.
Если вы решили организовать культурное мероприятие и у вас нет для этого места, мы предлагаем вам воспользоваться залом (50м2), который находится в здании Casa Zemstvei Guberniale (Кишинев, ул. А. Щусев, 103): https://zpatiu.wordpress.com/apel-zpatiu-2016/

В четверг, 18 февраля 2016, с 14:00, в Техническом университете РМ, корпус №9, ауд. 224 (бул. Дачия 39) Ассоциация Oberliht организует презентационную программу под названием Актуальные Практики Тактической Архитектуры и Градостроительство. Программу представят местные и иностранные архитекторы. Группы studioBASAR (Бухарест, Румыния), Straddle3 и WWB / сеть Arquitecturas Colectivas (Барселона, Испания), Pixel [13] (Марсель, Франция), Archilitic (Кишинев, Молдова), Штефан Русу (Молдова) расскажут о своем опыте работы.

2 марта 2016 в 16:00 в Галерее BUNCHER (факультет Изобразительных Искусств Академии Искусств, Кишинев, ул. 31 августа 1989, 137) артист и куратор Штефан Русу представит лекцию Художественные практики как инструмент создания социального контекста.
http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/

25 февраля 2016, в 18:00 активист и социолого Влад Кэтунэ (Бухарест) в Zpațiu (ул.А. Щусева, 103, Кишинев) расскажет об инициативах организации общественности в Бухаресте: Общественность и участие. Бухарест в фокусе.

Продолжаем собирать подписи против строительства отеля в центральном парке, на месте кафе «Гугуцэ». Петиция, созданная еще в прошлом году, собрала около 3000 подписей.

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Российский блогер Илья Варламов вместе с Институтом медиа, дизайна и архитектуры «Стрелка» представляет 10 публичных пространств, которые были облагорожены в 2015 году.

2. Собственники одного из домов, загороженного многоэтажным зданием, получили компенсиции в размере 65.000 евро. Это случилось в Клуже. Собственники дома, возле которого был построен многоэтажный блок, получили решением Апелляционного суда Клужа компенсации в размере более 283.000 леев (около 65.000 евро), по причине того, что ценность дома снизилась на 40% из-за постройки блока. Они доказали экспертизой, что блок, построенный на основе авторизации, выданной в 2008 году, не позволяет попадать свету в загороженный дом минимальное количество (потора часа) времени в сутки. Речь идет об урбанистическом примере, интенсивно разрекламированном в 2009 году: длинный трехэтажный блок с мансардой в конце улицы Кымпулуй, на месте которого должны были быть отдельные постройки на одну семью. Авторизацию на строительство выдала примэрия Клуж-Напоки в июле 2008 на имя физического лица, Иоана Шеулян. Возле блока находится дом семьи Рошка, которые начали искать правосудия еще шесть лет назад! Параллельно и примэрия Клуж-Напоки судилась с застройщиком и выиграла «прекращение строительства», но блок все равно стоит и в нем живут люди. Поэтому семье Рошка осталось только судиться за причененный моральный ущерб. Сначала дело «гуляло» от суда до Трибунала по установлению компетентности. В 2012 Специальный Трибунал (Коммерческий) отклонил жалобу по причине того, что, якобы, не был доказан незаконный характер действий обвиняемых. Но в 2015 Апелляционный суд Клужа постановил: «Отклонить решение первой инстанции в решении вопроса. Принять заявление, поданное семьей Рошка Адриан Космин и Рошка Анна Моника против гражданского нарушения № 4385 от 29.11.2012, вынесенного Трибуналом Клужа, и как следствие, заставить обвиняемых выплатить заявителям сумму в 283,757 леев в качестве компенсации и еще 12,992,85 леев за судебные издержки, из которых 2560 леев потерпевшим и 10,432, 85 леев – государству. Решение окончательное с парвом обжалования в течение 15 дней».

3. «Неформальные районы, будущее градостроительства?» – репортаж в Les Echos. «Более плотная, смешанная, часто пешеходная и энергетически более выгодная, спонтанная организация «неформальных кварталов» вдохновляет на новые модели урбанистического развития». Эти кварталы представляют собой места, построенные спонтанно, с использованием только ресурсов жителей, без участия архитекторов, или урбанистов. И цель таких кварталов в том, чтобы сделать вместе жизнь более удобной», – рассказывает Валери Клерк, исследователь Института развивающих наук. «Схема развития таких кварталов имитирует устойчивые города: компактные, густонаселенные, пешеходные, с узкими улочками, затененные, где смешивается работа и проживание в едином общественном пространстве, делимом между всеми окружающими».

4. Тема ОБЩЕСТВЕННЫХ БЛАГ набирает обороты в публичных обсуждениях. Ассоциация Oberliht предлагает посвятить теме общественных благ выпуск этого года Дней Общественного Пространства, который пройдет 13-17 сентября 2016. В каждом выпуске бюллетеня этого года мы будем представлять материалы о проходящих дискуссиях на тему общественных благ.

Обсуждение было инициировано Гаррет Хардин в одной противоречивой статье: «Трагедия Общественных Благ» (на англйиском и на русском). Эта статья спровоцировала целый ряд исследований в области общественных благ. Издание Polirom выпустило в 2007 году книгу «Управление общественными благами. Развитие учреждений для принятия совместных мер»”, написанная Элинор Остром, одним из самых активных голосов в области общественных благ и лауреаткой 2012 года на Премию за экономические науки Центрального банка Швеции.

Платформа CriticAtac.ro разместила целый раздел, посвященный Общественным благам, в котором появилось несколько важных дополнений на данную тему, локальных и международных (Ограждения и общественные блага [1]: снова, для новых начинаний / Овидиу Цикинделяну; Об общественных благах: интервью с Массимо де Анджелис и Ставросом Ставридесом; Будущее «общественных благ»: «План В» неолиберализма, или примитивное (Не)Накопление капитала? /Джорджа Каффентзиса; Дебаты на тему общественных благ в пост-социалистической Болгарии / Марии Иванчевой; Европейская карта общественных благ).

Также представляем вашему вниманию несколько других активистов в области общественных благ. Лекция Давида Боллиера: The Commons as a New/Old Paradigm of Governance, Policy, and Political Action (запись лекции здесь). Еще одна лекция Майкла Баувенса, прочтенная в рамках «Лагеря Идей» (Стокгольм 2015) на тему ”Commons and the City”. А также текст Top 10 P2P Trends of 2015, написанный им же о нескольких моделях сотрудничества peer-to-peer и лекция “Within or beyond capitalism? Four scenarios for the emerging collaborative economy“, представленная в июне 2015 в Университете Претории.

5. Призыв к солидарности с он-лайн библиотеками, связанный с решением одной из судебных инстанций США закрыть Library Genesis, одну из самых крупных он-лайн библиотек: «У нас есть средства и методы сделать знания доступными для всех, без экономического барьера, по более доступной цене для общества. Но монополия закрытого доступа на академические издания, их басносновные доходы и центральная роль, которую они играют в удержании имиджа академического престижа, влияют негативно на общество. Коммерческие издатели (частные) нарушают на практике свободный доступ, преследуют наших пользователей и постоянно разрушают библиотеки. До Science Hub и Library Genesis была Library.nu и Gigapedia. До Gigapedia был textz.com. Это то, чего они хотят: свести на нет самые крупные сайты/серверы. И у них есть вся поддержка инстанций и закона делать это (…) Мы узнаем об их действиях в последний момент, решающий. Пришло время признать, что само по себе наличие наших знаний – это коллективный акт гражданского неповиновения. Пришло время выйти из тени и назвать свое имя в борьбе за эту кампанию выдержки. Можно было бы себя чувствовать изолированными, но нас много. Страх потерять виртуальную инфраструктуру библиотеки сделало Интернет единым голосом. Пришло время сделать наши голоса слышимыми. Распространяйте это письмо. Читайте его публично. Распечатывайте и оставляйте. Делайте электронные записи и загружайте их он-лайн. Не позволяйте умереть знанию! Заботьтесь об электронных библиотеках! Забодьтесь о метадатах. Заботьтесь о резервных копиях! Поливайте цветы и очищайте вулканы!».

6. Организованное устойчивое общество (SOS) просит примэрию и муниципальный совет Клуж-Напоки годового бюджетирования экспроприации зеленых насаждений.
Инициатива мотивирует свое прошение следующим:
– Отсутствие политической воли в приложении усилий бюджетирования для реабилитации зеленых зон, вопреки тому, что стратегия Клужа на 2014-2020 годы указывает проблему отсутствия зеленых насаждений, как основную и предусматривает необходимость инвестирований в реабилитацию общественных пространств, или благоустройство новых.
– Запоздания в переговорах между муниципалитетом и частными собственниками путем таких методов, как обмен участками, или нанесение ущерба.
– Отсутствие общественных пространств, которые бы шли в ногу с взвешенным развитием города. Наоборот, за последние десятилетия уничтожено много общественных мест (парков, спортивных баз, кинематографов и так далее).
– Общественные места/зеленые насаждения обеспечивают рост качества жизни в городе и вносят вклад в здоровье нации. Снижение уровня качества таких зон имеет негативный отпечаток на населении благодаря загрязнениям и стрессу агломерации.
– Клуж приближается к рекомендациям ЕС в наделении 26 квадратными метрами зеленых насаждений каждого жителя, что все равно далеко от норм Всемирной организации здравоохранения (50 метров). И дело не в количестве и качестве парков, необходимо включение некоторых больших участков лесов Фэджет и Хойа в черту города, а также частных дворов и кладбищ. Гражданская инициативная группа SOS запускает программу «SOS Георгенские озера» и «SOS Тополевые парки», предлагая таким образом добавочные общественные места на западе и на востоке Клужа».

7. Интервью Мируны Цырка и Дойны Петреску, со-основателя Ателье сомоуправляемой архитектуры (aaa): «Мы думаем, что основная, фундаментальная проблема – отношения с людьми. Практически, как архитектор, у меня нет никакого формирования, никакой подготовки. Я не проходила курсы по гуманитарному и социальному менеджменту. Мы поставили этот вопрос с самого начала, имеет ли смысл продолжать, если нет образования. Были проблемы и с детьми. Приходилось работать с детьми, у которых не было другой помощи, кроме той, которую предоставляли мы, или артисты. Дети со сложностями. Это были не инвалиды, но дети из сложных семей. И мы продолжили, пытаясь увидеть их, как часть всего, в чем и пространство является действующим лицом, и люди, и их действия. То есть, речь идет о целой сети творческих людей, которые помогли снизить сложности людей, проживающих в определенной зоне (…). Сначала ничего сложного. Сначала они приходят посмотреть, попробовать, постепенно видят, что меняется и их жизнь, и то, как они воспринимают жизнь, окружение. После определенного времени многие нам говорили, что участие в проекте спасло им жизнь, или что в момент кризиса возможность быть в сообществе и чувствовать себя важными была необходима. Были такие люди, которые только здесь нашли свое значение, а из многих других аспектов жизни они были исключены. По многим причинам: здоровье, этнические моменты, социальные, экономические. И да, это случалось постепенно, не сразу. Это долгоиграющий опыт».

# ССЫЛКИ

– Презентация Уго Маттея The Ecology of Law: Toward a Legal System in Tune with Nature and Community в рамках одного из ателье Культурного Европейского Фонда и программы «Совместные действия для общественных благ Варшавы» (ноябрь, 2015).

12 креативных примеров городского дизайна: скамейки, велосипедные дорожки, остановки, терминалы.

– Документация проектирования игровой площадки, выполненная Городской лабораторией Санкт-Петербурга.

Цикл передач Villies-Mondes, записанный France Culture.

The Guardian представляет самые цветные города планеты.

– Передача Against the Grain, посвященная людям без определенного места жительства и о том, как экономическая капиталистическая система производит такую категорию людей.

Дан Хэнкокс пишет о появлении движений анти-джентрификации в Великобритании.

– Лекция Виктора Вахштейна «Хипстерский урбанизм как городская идеология», прочитанная в декабре 2015 в Минске.

– Интервью с Оуэном Хатерли, автором книги Landscapes of Communism.

– Коллекция книг и статей об общественном пространстве и публичной сфере в библиотеке Arg Dot Org (aaaaarg.fail).

# КНИГИ

В январе 2016-го книга Another Europe была опубликована. Она представляет богатый опыт накопленный в течении 15-ти лет культурными независемыми организациями работающами около границ Европейского Союза. Книгу можно заказать здесь: http://www.culturalfoundation.eu/library/another-europe

# ФИЛЬМЫ

Документальный фильм о проекте Городские пространства в действии, организованный в период с мая 2014 по ноябрь 2015 Aссоциацией Komunitas: https://www.youtube.com/watch?v=7539khY4JpE

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web



#7 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201511-12_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

Facultatea Arte Plastice (AMTAP, Chișinău) găzduiește în lunile decembrie 2015 – ianuarie 2016 un ciclu de lecții și ateliere, organizate la inițiativa Asociației Oberliht și Centrului de Artă Contemporană Chișinău KSA:K în cadrul programului Aproprierea prin artă a spațiului public. Mai multe detalii aflați la acest link: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/

Ambasada SUA la Chişinău a anunțat competiţie deschisă pentru obţinerea unui grant în cadrul programului de granturi Fondul Ambasadorilor pentru Conservarea Culturală pentru anul 2016. Fondul Ambasadorilor a fost întemeiat de Congresul SUA în 2001, cu scopul de a ajută ţările eligibile din toată lumea la salvgardarea propriului patrimoniu cultural şi să demonstreze respectul SUA pentru varietatea de culturi din toată lumea. Anul trecut mărimea granturilor a variat între $32,500 şi $200,000. Suma maximă a unui singur grant este de $200,000.
Data limită de depunere a proiectelor în limba engleză la Ambasada SUA la Chişinău este marți, 12 ianuarie 2016, ora 17:30. Câştigătorii vor fi anunţaţi în primăvara-vara anului 2016.
Fondul Ambasadorilor finanţează proiecte de salvgardare a patrimoniului cultural în următoarele trei categorii:
– Monumente de cultură
– Obiecte culturale și colecții
– Forme de expresie culturală tradițională
Mai multe detalii aici: http://www.centruinfo.org/ro/2015/11/18/cultural-preservation-call-for-proposals-for-2016/

cinematograful-buiucani_web_800px

# IDEI ȘI PRACTICI

1. Un tânăr din Chişinău îşi propune să amenajeze în sectorul Buiucani al Capitalei un cinematograf în aer liber. Proiectul, finanţat de o organizaţie suedeză, urmează să fie realizat pe teritoriul unui fost teatru de vară. Planurile bărbatului au fost date, însă, peste cap de autorităţile oraşului, care au dispus demontarea carcasei clădirii, pentru că exista riscul prăbuşirii construcţiei.
Nicolae Chirnev are 24 de ani şi îşi doreşte să readucă spectatorii pe scaunele teatrului de vară. “Vreo trei zile în urmă am venit cu arhitectorul să discutăm cum facem exact, să facem o schiţă şi am văzut că arca a dispărut. În proiectul nostru arca a fost probabil cel mai important element. A stat aici 30 de ani şi nu s-a schimbat nimic, dar acum, după cum vedeţi într-o dimineaţă pur şi simplu a dispărut”, a declarat autorul proiectului. Acum, Nicolae este nevoit să găsească bani suplimentari pentru a monta o nouă carcasă. “Iată peretele acesta să îl vopsim s-au îl acoperim cu lemn, ca să fie mai atractiv. Aici vom instala scena, va fi la fel de lemn. Vom instala şi un ecran, dar totuşi proiectul rămâne de amenajare”, a spus tânărul.
Autorităţile municipale spun că nu cunosc nimic despre acest caz.
“Nu sunt la curent, mă voi documenta şi vă voi spune. E foarte bine dacă se renovează ceva, și e normal, pentru că stă o zonă moartă așa de mulți, mulți ani, dezordine, mizerie, dar dacă va fi să fie, va fi foarte bine”, a explicat pretorul sectorului Buiucani, Valeriu Nemerenco
Oamenii susţin că ar fi vorba despre un conflict de interese.
Costul proiectului este de aproximativ 8.000 de euro, bani oferiţi de o fundaţie olandeză. (http://www.publika.md/start-up-cu-ghinion-ce-a-patit-un-tanar-care-isi-propune-sa-amenajeze-un-cinematograf-in-aer-liber_2480111.html)
Prezentarea proiectului amenajarii Cinematografului in Aer Liber la postul public de televiziune: https://www.youtube.com/watch?v=LrapF-F8fqM&feature=youtu.be

2. Ruth Catlow este artist și co-fondator al Furtherfield. Tim Waterman este arhitect peisagist, teoretician urban și critic la Universitatea din Greenwich precum și Cercetător Asociat pentru Peisaj și Bunuri Comune la Furtherfield.
Negocierea bunurilor comune are loc în două sfere distincte care se interpenetrează și se influențează reciproc din ce în ce mai mult: istoria bunurilor comune peisagistice atît în orașe cît și în mediul rural, pe de o parte, cît și bunurile comune în mediul digital. În ambele domenii vedem dezvoltarea unui proces de îngrădire și apropriere privată a valorilor create în mod colectiv. Următoarea discuție cu Ruth Catlow și Tim Waterman are drept subiect proiectul ”Lectura bunurilor comune” precum și proiectul Furtherfiled de studiere a bunurilor comune.
TW: voi începe prin a furniza puțin context. ”Lectura bunurilor comune” este un proiect în desfășurare pe care noi l-am inițiat și a cărui scop este de a identifica modalitățile prin care putem proteja procesul continuu de creare a bunurilor comune în toate domeniile în viitor și să oferim sprijin altor inițiative similare. Știam că s-a făcut deja o muncă imensă în jurul ideii de bunuri comune și de aceea am fost mai puțin interesați de discuțiile intelectuale asupra conceptului și, într-o măsură mult mai mare, interesați să facem conexiuni și să căutăm căi de a împărtăși experiențele și cunoștințele comune între noi și alte părți interesate. La moment funcționează două grupuri de lecturi și discuții. Primul dintre ele a fost organizat în vara anului 2014 la Furtherfield Commons, laboratorul comunitar din Parcul Finsbury, și e compus din cercetători dintr-o varietate de discipline. Seminarul se întrunea o dată la două săptămîni și a durat cîteva luni. Al doilea grup de lectură a fost organizat în vara anului 2015 și implica un grup de studenți la Masterat de la Goldsmith, sub conducerea Elei Carpenter. La viitoarele ediții ale grupurilor de lectură vom încerca configurații diferite de oameni, discipline și profesii.
RC: Primul grup era foarte divers și includea oameni cu domenii de pregătire diferite: geografie, sociologie, drept, științe politice, tehnologie, arhitectură peisagistică, artă și altele. Ne-am confruntat imediat cu dificultăți în a discuta pe teme ce depășesc granițele înguste ale acestor discipline precum și care țin de tradiții filosofice și culturale diferite. Aceasta a devenit clar încă de la prima întîlnire. Un membru al grupului nostru, cercetător la departamentul de Drept și Proprietate, a fost iritat de introducerea, la o etapă timpurie a doi teoreticieni americani, Garrett Hardin și Yochai Benkler. Noi i-am inclus alături de alți teoreticieni precum Elinor Ostrom, Oliver Goldsmith și Michel Bauwens. Acest membru al grupului era iritat de cîteva lucruri, dar cel mai important, era iritat de faptul că acești gînditori asigurau o supra-reprezentare a tradiției anglo-saxone (SUA și Marea Britanie) în detrimentul altor tradiții europene de proprietate și libertăți civile. (mai multe detalii: http://www.furtherfield.org/features/interviews/situating-digital-commons-conversation-between-ruth-catlow-and-tim-waterman)

3. Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie vorbește despre inegalități în New York: ”În mod specific, America urbană a atins un punct de inflexiune acum 15 ani: după zeci de an de declin, orașele centrale au început să devină mai bogate, mai educate și, desigur, mai albe. Astăzi, zonele urbane oferă comodități mai multe, însă pentru o minoritate afluentă. E un fapt obișnuit (chiar dacă suspecții uzuali îl neagă), că procesul concentrării veniturilor în mîinile unei mici minorități a explodat în ultimii 35 ani. Această concentrare e și mai mare în zone metropolitane mari precum New York, pentru că aceste zone sunt deopotrivă zone în care industriile sofisticate și profitabile (cu necesități de forță de muncă calificată) tind să se adune dar și zonele în care persoanele foarte bogate doresc să trăiască. În general, aceste elite bogate obțin ceea ce-și doresc iar ceea ce și-au dorit, din 2000 încoace, a fost să trăiască în apropierea marilor orașe. Dar ce se întîmplă cu ceilalți oameni, majoritatea, care dispun de mai puține resurse pentru a ține pasul creșterii prețurilor la comoditățile urbane? Se poate face ceva? Lucrurile trebuie să se întîmple cu necesitate în acest fel?
Răspunsul este desigur nu, cel puțin în situația actuală. Creșterea cererii de comodități urbane din partea elitelor poate încă fi satisfăcută de creșterea ofertei. Mai există spații pentru construcții în New York, mai ales în partea de sus a orașului. Adițional, autoritățile locale din zona adiacentă orașului New York ar putea prelua o parte din construcția de locuințe și comodități accesibile. Legătura: http://www.nytimes.com/2015/11/30/opinion/inequality-and-the-city.html?smid=fb-nytimes

4. Un articol de Donnie Maclurcan și Jennifer Hinton despre emergența ”afacerilor non-profit”: Cum ar arăta, deci, o lume în care fiecare afacere ar fi operată în logica non-profit. Ea va conține, desigur, o piață înfloritoare. Guvernul, băncile, banii, împrumuturile și ratele de dobîndă vor rămîne. Dar într-o lume non-profit, aceste lucruri vor avea consecințe total diferite. Dacă băncile nu vor putea privatiza profitul, ele nu vor avea acționari, proprietari sau parteneri pe care acestea trebuie să-i facă fericiți prin a le oferi dividente și venituri. Ele nu vor avea altă rațiune de a exista decît cea de a oferi servicii financiare de calitate înaltă clienților lor. Ele vor fi constituite pentru a fi mai transparente și mai eficiente. În loc să extragă bogația din comunități care iau împrumuturi, toate profiturile vor fi alocate în conformitate cu misiunile sociale ale ”afacerii non-profit”, iar aceasta va permite comunităților să-și păstreze bogația produsă. Să ne imaginăm acum că întregul sistem financiar va acționa după logica non-profit. Sau întregul sector de vînzări fiind non-profit. Ori sectorul de producție fiind non-profit. Necesitățile inițiale de capital inițial scad dramatic în acest moment și investițiile mari de capital devin tot mai puțin și mai puțin necesare pentru a stimula inovația, iar aceasta permite creșterea și dezvoltarea unor afaceri non-profit precum producătorul de automobile Wikispeed sau producătorul de panouri solare Zenman Energy. De asemenea, afacerile non-profit pot beneficia și de alte forme de colectare a fondurilor precum crowdfunding, finanțare bazată pe venit și obligații comunitare (eng. crowdfunding, revenue-based finance, community bonds). Cînd piața există pentru a satisface nevoile umane, necesitățile guvernamentale pentru taxare vor scădea dramatic, lăsînd loc pentru salarii bune și muncă retribuită onest.
Prin operarea unor schimbări în motivație și regimul de proprietate al mediului de afaceri, modelul non-profit va permite companiilor să adopte decizii durabile contribuind la edificarea unei societăți mai puțin consumeriste. Modelul non-profit de asemenea va stimula o economie mai echitabilă din motivul că acesta conține, încastrat, un mecanism de redistribuție a bogăției, forțînd companiile să reinvestească mai degrabă decît să privatizeze profiturile.”

5. Frontul Comun pentru Dreptul al Locuire din București a emis un comunicat în apărarea a peste 100 persoane ce au fost evacuate din casele de pe strada Vulturilor: ” Pe 15 decembrie 2015 se împlinesc 15 luni din momentul în care peste 100 de persoane ce locuiau în casele de pe Vulturilor 50 au fost evacuate, fără a fi relocate în locuințe corespunzătoare. Pentru că nu primiseră un răspuns pozitiv în privința relocării din partea Primăriei Sectorului 3, unde aveau depuse cereri pentru locuințe de mai mulți ani, oamenii și-au depus dosarele și la Primăria Capitalei, în luna octombrie 2014. În urma presiunilor constante asupra Primăriei din partea rețelei de solidarizare formată din mai multe organizații, o parte din deponenții de dosare au ajuns pe lista Comisiei de Evaluare a situatiilor deosebite in care se afla cetatenii municipiului Bucuresti, însă până în prezent doar o singura familie din cele evacuate a fost relocată, aceasta fiind inclusa pe lista de cazuri sociale. Restul familiilor nu au primit un răspuns clar privind data la care vor primi repartițiile. (…) Evacuatii din Vulturilor 50 si sustinatori ai acestora, denuntam risipa locativa la nivelul administratiei locale si cerem urgentarea solutionarii cererilor de locuinta ale evacuatilor Bucurestiului. Cerem in primul rand ca toate cele 50 de apartamente din blocurile gemene, mentinute goale, sa fie atribuite de urgenta evacuatilor si altor categorii de persoane vulnerabile, care traiesc in acest oras. De asemenea, cerem publicarea de catre Primaria Capitalei a listei tuturor cladirilor si locuintelor neocupate permanent, aflate in patrimoniul sau si completarea fondului de locuinte pentru evacuati cu aceste spatii. In cazul epuizarii resurselor locative pentru solutionarea cererilor depuse de evacuati pana in prezent, solicitam achizitionarea sau construirea de catre Primarie a locuintelor sociale necesare. Consideram ca Primaria Capitalei, in calitate de emitenta a dispozitiilor de retrocedare, are responsabilitatea relocarii tuturor chiriasilor din casele nationalizate din Bucuresti, ajunsi in strada.”

6. Goteo: Finanţare colectivă de tip crowdfunding pentru dezvoltarea noilor bunuri comune. Dacă ar fi o formulă pentru a descrie Goteo ca platformă, ea ar putea fi exprimată simplu: Hacktivism + finanţare colectivă + colaborare socială largă = construcţia noilor bunuri comune. „Fiindcă nu am fost în stare să identificăm niciun proiect sau unealtă concretă prevăzute pentru susţinerea logicii distribuţiei libere, colaborării şi a impactului social, am decis să inventăm una – Goteo. De la început, aceasta a fost un proiect de colaborare. Înainte de a programa un singur rând de cod, am intrat într-o perioadă lungă de design în colectiv, în care ne-am consultat cu comunităţi care practicau aceste metode, cu agitatori sociali, cu utilizatori ai sursei deschise, designeri, persoane din sfera academică şi alţii. I-am rugat pe utilizatorii potenţiali să ajute la elaborarea noii platforme de crowdfunding şi să sugereze aspecte care s-ar înscrie mai bine în propriile lor necesităţi şi propria lor experienţă.”. Textul poate fi citit integral în limba română la acest link

build_the_city_web_800px

# PUBLICAȚII

Build the City (ECF / Krytyka Polityczna, 2015) – cartea a fost publicată ca parte a Taberei de Idei 2015. Construiește-ți orașul, care s-a desfășurat în septembrie la Stockholm, Suedia. Ea adună texte despre oraș și bunuri comune scrise de autori provenind din arii geografice și profesionale diferite. Cartea prezintă o serie de interviuri, texte și studii ce combină o varietate de perspective asupra problematicii urbane: cercetări istorice, artistice, teoretice și activistice. E și o prezentare a unor practici civice, de jos în sus, de dezvoltare a unor noi practici democratice participative care ne vor ajuta să avem orașe mai bune, o societate mai solidară și ne vor ajuta să le guvernăm într-o manieră diferită, mai colaborativă. Cartea conține și două contribuții locale. Vitalie Sprînceană a scris despre mișcările civice urbane care au apărut la Chișinău în ultimii ani, iar Vladimir Us a prezentat programul Centrul Civic al Chișinăului. versiunea PDF: https://www.culturalfoundation.eu/library/build-the-city-book

spatii-urbane-in-actiune_web_800px

Publicația ”Spații Urbane în Acțiune. Activare comunitară în cartierele de blocuri din București” cuprinde descrierea etapelor proiectului, articole de Ştefan Ghenciulescu, Bogdan Iancu şi Anca Tîrcă care teoretizează subiectele de interes ale inițiativei: cercetare socio-antropologică, activare/ recuperare a spațiilor publice și educație urbană, şi prezintă proiectele şi iniţiativele R-Urban (aaa, Paris), Parcul Zaikin (Oberliht, Chişinău), La Terenuri (Colectiv A, Cluj) şi CeRe (Bucureşti). versiunea PDF: http://spatii-urbane.ro/wp-content/uploads/2015/12/SUA_FINAL_small-rez.pdf

# APEL DE PARTICIPARE

Între 17-21 februarie 2016, Asociația Oberliht organizează un atelier de Urbanism Tactic în cadrul proiectului Parcul Zaikin – un parc pentru comunitate, cu participarea cîtorva echipe de arhitecți din România, Spania și Franța. Arhitecții și artiștii interesați de a lua parte la acest atelier sînt încurajați să expedieze o scrisoare de motivație însoțită de un scurt CV și date de contact la adresa: vladimir(a)oberliht.org.md

Între 24-27 februarie 2016, Asociația Oberliht organizează un atelier de Dezvoltare Comunitară în cadrul proiectului Parcul Zaikin – un parc pentru comunitate, cu participarea lui Vlad CĂTUNĂ, sociolog, membru al Grupului de Iniţiativă Civică Lacul Tei din București (https://laculteiinfo.wordpress.com/). Doritorii de a lua parte la acest atelier sînt încurajați să expedieze o scrisoare de motivație însoțită de un scurt CV și date de contact la adresa: vitalie(a)oberliht.org.md

Participarea la ateliere este gratuită.

made-in-cluj_web_800px

# LEGĂTURI

The Social Life of Small Urban Spaces, un film de William H. Whyte. Legătura: https://www.youtube.com/watch?v=MjxXTsHgc8g&feature=youtu.be

Badass democracy – reclaiming the public commons de Mark Lakeman. Legătura: https://www.youtube.com/watch?v=GYES81Ibj4A

Made in Cluj este o enciclopedie-hartă interactivă care cuprinde obiective arhitecturale din Cluj-Napoca. Fiecare punct de interes inclus este reprezentativ pentru perioada în care a fost construit. Proiectul are dublu scop de informare asupra proiectelor existente și semnalare a propunerilor noi. La moment proiectul cuprinde următoarele secțiuni: clădiri din perioada 1960-1990, monumente, istoria străzilor precum și colecții de fotografie.

Prelegere susținută de Augustin Ioan și Bogdan Ghiu la tema: Spațiul public contemporan, provocările și politicile lui. Legătura: https://www.youtube.com/watch?v=vqvKz-vfLPw

20151231_fluturas_web

linie-rosu-buletin_web

#7 ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА (ноябрь / декабрь 2015)

# ОБЪЯВЛЕНИЯ

Посольство США в Кишиневе объявило открытый конкурс на получение гранта в рамках грантовой программы Посольского фонда по сохранению культуры на 2016 год. Посольский фонд был основан Конгрессом США в 2011 году с целью помочь нуждающимся странам всего мира в сохранении культурного наследия, а также продемонстрировать уважение США культурному разнообразию всего мира. В прошлом году размер грантов варьировал между $32,500 и $200,000. Максимальная сумма одного гранта составляет $200,000.
Последний срок подачи заявок на английском языке в Посольство США в Кишиневе – 12 января 2016, 17:30. Победители будут объявлены весной-летом 2016.
Посольский фонд финансирует проекты по сохранению культурного наследия в следующих категориях:
– памятники культуры
– культурные объекты и коллекции
– традиционные формы национального выражения
Детали: http://www.centruinfo.org/ro/2015/11/18/cultural-preservation-call-for-proposals-for-2016/

Факультет Изобразительных искусств (AMTAP, Кишинев) проводит в декабре 2015 – январе 2016 цикл лекций и ателье, организованных в рамках программы «Приобщение общественного пространства путем искусства».
Детали: http://www.oberliht.com/aproprierea-prin-arta-2/

# ИДЕИ И ПРАКТИКИ

1. Рут Катлоу – артист и со-основатель в Фэрфилдском университете. Тим Ватерман – архитектор-пейзажист, теоретик в области градостроительства и критик в Гринвичском университете, а также научный сотрудник факультета Пейзажистики и Общественных благ в Фэрфилде.
Вопрос общественных благ рассматривается в двух различных, но пересекающихся между собой сферах, которые влияют друг на друга все больше. С одной стороны – история общественных пейзажистских благ в городах и сельской местности и с другой стороны – общественные блага в дигитальной среде. В обоих случаях мы наблюдаем процесс отчуждения и присвоения ценностей, созданных коллективным путем. Нижеследующая беседа Рут и Тима касается проекта «Чтение общественных благ», а также проекта Фэрфилда об изучении общественных благ.
ТВ: «Чтение общественных благ» – это проект в развитии, задуманный нами, целью которого является идентифицировать возможности, с помощью которых можно защищать постоянно происходящий процесс создания общественных благ во всех областях в будущем, а также предоставить поддержку другим подобным инициативам. Мы знали, что уже была проведена огромная работа в области общественных благ, и поэтому нас меньше интересовали дискуссии касательно концепта. Нас больше интересовало найти точки пересечения и возможности поделиться опытом и знаниями между нами и другими заинтересованными сторонами. В настоящий момент действуют две группы чтений и дискуссий. Первая была организована летом 2014 в Furtherfield Commons, общественной лаборатории парка Финсбери. Эта группа состоит из исследователей в различных областях знаний. Семинар проходил один раз в две недели в течение нескольких месяцев. Вторая группа была организована летом 2015 и включила в себя студентов-мастерантов Голдсмита под руководством Элей Карпентер. В следующих чтениях мы попробуем конфигурации между различными людьми, дисциплинами и профессиями.
РК: Первая группа была очень разноплановая и включала в себя людей различного профиля: географов, социологов, людей из области права, политических наук, технологов, архитекторов, пейзажистов, художников и так далее. Мы сразу же столкнулись со сложностью в процессе обсуждения тем, выходящих за узкие рамки вышеназванных дисциплин, а также касающихся философии и различных культур. Это стало ясно с первой же встречи. Один из членов нашей группы, исследователь при департаменте Права и Собственности, был раздражен введением в группу на ранней стадии двух американцев: Гаррет Хардин и Йокхай Бенклер. Мы их включили в группу вместе с другими теоретиками, такими как Элионор Остром, Оливер Голдсмит и Майкл Бовенс. Больше всего первого участника взбесило, что американские мыслители остаивали англо-саксонские традиции (США и Великобритании) в ущерб другим европейским традициям, касающихся собственности и гражданских свобод. Подробнее тут: http://www.furtherfield.org/features/interviews/situating-digital-commons-conversation-between-ruth-catlow-and-tim-waterman

2. Паул Кругман, лауреат Нобелевской премии в области экономики, говорит в своей речи в Нью Йорке: «Городская Америка в особенной мере достигла критической точки 15 лет назад: после 10 лет упадка центральные города стали становиться богаче, образованнее и, конечно, «белее». Сегодня городские зоны предоставляют больше удобств, но только для богатого меньшинства. Это естественно, что процесс концентрации доходов в руках меньшинства взорвался в последние 35 лет. Эта концентрация еще более очевидна в таких зонах-метрополитенах, как Нью Йорк, потому что в этих зонах сконцентрированны прибыльные производства (с необходимостью в квалифицированной рабочей силе), а также в этих зонах хотят жить очень богатые люди. В общем, эта элита получает то, что хочет, а с 2000 годов она хочет жить вблизи больших городов. А что происходит с другими людьми, большинством, обладающим меньшими ресурсами идти в ногу с городскими растущими ценами? Можно что-то сделать? Дела должны обстоять именно так? Ответ, конечно, нет, особенно в нынешней ситуации. Рост запроса в городских удобствах со стороны элиты еще может быть удовлетворен ростом предложения. Еще есть место для строительства в Нью Йорке, особенно в верхней части города. Более того, местные власти прилегающих к Нью Йорку зон могли бы взять на себя часть строительства жилого фонда и доступных удобств». Ссылка: http://www.nytimes.com/2015/11/30/opinion/inequality-and-the-city.html?smid=fb-nytimes

3. Статья Донни Макларкана и Дженнифер Хинтон о появлении «некоммерческого бизнеса»: «Мир, в котором каждый бизнес действовал бы по некоммерческой логике, имел бы процветающий рынок. Правительство, банки, деньги, залоги и процентные ставки остались бы. Но в некоммерческом мире эти вещи имели бы совсем другое последствие. Если банки не могут приватизировать прибыль, у них не будет акционеров, собственников, или партнеров, которым надо предоставлять дивиденды и доходы. У них не будет другой возможности существовать, кроме как предлагать своим клиентам качественные финансовые услуги. Они будут созданы для того, чтобы быть прозрачнее и эффективнее. Вместо того, чтобы выбивать средства у населения, берущего кредиты, вся прибыль будет выделена в соответствии с социальной задачей «некоммерческого бизнеса». Представим себе, что вся финансовая система действует по принципу «безвыгодности». В этом случае изначальная необходимость в начальном капитале значительно снижается, и крупных инвестиций становится все меньше, чтобы стимулировать инновации. Это будет позволять рост и развитие таких «неприбыльных» предприятий, как производство автомобилей Wikispeed, или солнечных батарей Zenman Energy. Также такой вид бизнеса может получать прибыль из краудфандинга, финансирования, основанного на доходах и общественных обязательств. Когда рынок существует для удовлетворения человеческих потребностей, государственные нужды в облагании налогами значительно снижаются, оставляя место хорошим зарплатам и честно оплачиваему труду».

4. Общественный фронт за Право на Проживание в Бухаресте выпустил коммуникат в защиту более 100 человек, которые были эвакуированы из домов по ул. Вултурилор: «15 декабря 2015 года прошло 15 месяцев с момента, когда более 100 человек, проживавших в домах по ул. Вултурилор 50 были эвакуированы без дальнейшего предоставления им соответствующего жилья. Не получив от примэрии 3 сектора положительного ответа о переселении (запросы о предоставлении жилья были поданы давно), жители написали жалобы и в центральную примэрию в октябре 2014. В результате прессинга на примэрию со стороны присоединившихся к жителям НПО, часть подавших заявки попала в списки оценочной Комиссии по особым ситуациям, в которой находятся граждане муниципия Бухарест. Но до настоящего времени только одна семья из подавших прошение была переселена. Ее включили в список социальных случаев. Остальные жители не получили четких ответов о сроках ремонта. (…) Эвакуированные с Вултурилор 50 и их единомышленники, мы объявляем о локальном расточительстве на уровне местной администрации и требуем срочного рассмотрения прошений о предоставлении жилья. Требуем во-первых, чтобы все 50 пустующих квартир из домов-близнецов, были предоставлены эвакуированным и другим категориям уязвимых граждан, живущих в этом городе. Также требуем от примэрии столицы опубликования полного списка незанятых на данный момент зданий, находящихся в жилом фонде для эвакуированных. В случае неимения жилового фонда для удовлетворения поданных запросов, просим столичную примэрию закупить, или построить необходимое социальное жилье. Мы считаем, что примэрия ответственна за переселение оставшихся на улице жильцов из всех неавторизированных домов Бухареста».

5. Готео: Коллективное финансирование по типу краудфандинга для развития новых общественных благ. Если бы была формула, описывающая Готео, как платформу, ее можно было бы выразить просто: хактивизм+коллективное финансирование+широкое общественное сотрудничество=строительство новых общественных благ. «Поскольку мы не обнаружили ни один конкретный проект, предусматривающий свободное распространение, сотрудничество и социальное воздействие, мы решили создать его – Готео. Изначально это был проект сотрудничества. Прежде чем создать одну строку кода, мы долго вырабатывали дизайн внутри коллектива, где советовались с населением, практикующим такие методы, с пользователями открытых ресурсов, с социальными агитаторами, дизайнерами, людьми из академической среды и так далее. Мы попросили потенциальных пользователей посоветовать те аспекты, которые бы вписывались лучше в их собственные нужды и опыт». Статья доступна на румынском и английском языках.

# ПУБЛИКАЦИИ

Build the city (ECF / Krytyka Polityczna, 2015) – книга была опубликована, как часть «Лагеря Идей 2015. Постройте город», который прошел в сентябре в Стокгольме, Швеция. В книге можно найти тексты о городе и общественных благах, написанные географами и другими специалистами. Книга представляет собой серию интервью, статей и исследований, объединяющих в себе различные перспективы городской проблематики: исторические исследования, творческие, теоретические и активистские. Книга также является набором гражданских практик, снизу вверх, по развитию новых демократических методов, которые могут нам помочь иметь более хороший город, более солидарное общество и править ими различными способами, более сотрудническими. В книге можно найти и местный вклад. Виталий Спрынчанэ в одном из текстов написал о городских гражданских движениях, появившихся в Кишиневе в последние годы, а Владимир Ус представил программу Гражданского Центра Кишинева. PDF версия книги: https://www.culturalfoundation.eu/library/build-the-city-book

Публикация «Городские пространства в действии. Общественная деятельность в блочных кварталах Бухареста» включает в себя описание этапов проекта, статьи Штефана Гинчулеску, Богдана Янку и Анки Тыркэ, в которых авторы теоретизируют интересующие темы инициативы: социо-антропологическое исследование, активация/возвращение общественных пространств и городское образование, а также представляют проекты и инициативы R-Urban (aaa, Париж), Парк им. Заикина (Oberliht, Кишинев), La Terenuri (Colectiv A, Клуж) и CeRe (Бухарест). PDF версия: http://spatii-urbane.ro/wp-content/uploads/2015/12/SUA_FINAL_small-rez.pdf

# ПРИГЛАШЕНИЕ К УЧАСТИЮ

С 17-21 февраля 2016 года Ассоциация Oberliht организует ателье по Тактическому Урбанизму в рамках проекта «Парк им. Заикина – парк для сообщества» с участием нескольких групп архитекторов из Румынии, Испании и Франции. Заинтересованные принять участие архитекторы и артисты могут отправлять мотивационное письмо с CV, а также контактные данные по адресу: vladimir(a)oberliht.org.md

С 24-27 февраля Ассоциация Оberliht организует мастер класс по Общественному Развитию в рамках проекта «Парк им. Заикина – парк для общественности» с участием Влада Кэтунэ – социолога, члена Гражданской инициативной группы Lacul Tei, Бухарест (https://laculteiinfo.wordpress.com/). Заинтересованные принять участие могут отправлять мотивационное письмо с CV, а также контактыне данные по адресу: vitalie(a)oberliht.org.md

Участие в мастер классах – бесплатное.

# ССЫЛКИ

– The Social Life of Small Urban Spaces – фильм Уилльяма Уайта. Ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=MjxXTsHgc8g&feature=youtu.be

– Badass democracy – reclaiming the public commons de Mark Lakeman. Ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=GYES81Ibj4A

Made in Cluj – интерактивная карта-энциклопедия, включающая архитектурные объекты города Клуж-Напока. Каждый включенный объект представителен для периода, в котором он был построен. У проекта двойная цель: информаровать о существующем проекте и собирать новые предложения. На данный момент проект включает следующие разделы: здания 1960-1990 гг., памятники, история улиц и коллекцию фотографий.

– Выступление Аугустина Иоан и Богдана Гиу на тему: Современное общественное пространство, политики и провокации. Ссылка: https://www.youtube.com/watch?v=vqvKz-vfLPw

editor: Vitalie SPRÎNCEANĂ
traducere: Natalia JURMINSKAIA
Buletinul lunar SPAȚII PUBLICE este editat în cadrul Bibliotecii Spațiului Public drept parte a programului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană.

Connected_action_logo_logo_black_big_web



#6 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201510_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

Vă invităm să vizitați lucrarea lui Ovidiu Anton, Monumentul Nimănui, care a fost inaugurată pe 31 octombrie 2015 în Parcul Zaikin (intersecția str. Sf. Andrei / Iv. Zaikin). Monumentul a fost inaugurat cu implicarea activă a comunității locale din jurul Parcului, care i-a oferit artistului materiale pentru realizarea lucrării.
E un monument dedicat nimănui, referindu-se astfel la toate persoanele din oraș care încearcă să îmbunătățească calitatea vieții în mediul urban (de ex. locuitorii din preajma parcului Zaikin), care scriu petiții cu scopul de a schimba situația din interiorul parcului și împrejurimile lui, dar care nu sunt recunoscuți și a căror voci nu sunt luate în considerație de către reprezentanții puterii (legătură spre eveniment).

Pînă la 20 noiembrie 2015, în noua galerie BUNCHER a Facultății Arte Plastice (AMTAP) poate fi vizitată expoziția The Taste of the City realizată în colaborare cu studenții facultății. The Taste of the City rezultă dintr-un seminar de lucru artistic ce a durat 2 săptămîni, pe parcursul cărora studenții au putut dezvolta într-un mod colaborativ un fanzine la tema spațiului public chișinăuian.

afis_web

Read more



#5 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201508-09_spatii-publice_buletin

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

1. Zilele Spațiului Public la Chișinău (6-10 octombrie 2015)

Programul Zilelor Spațiului Public, organizat de Asociația Oberliht între 6-10 octombrie 2015, își propune să producă o deschidere cu privire la un oraș post-socialist în process de transformare.
Încercăm să punem împreună activiști, artiști și lucrători din domeniul culturii, teoreticieni, juriști, experți, locuitori ai orașului și factori de decizie din cadrul autorităților de nivel diferit, care vor confrunta diferite viziuni și abordări asupra spațiului public, a rolului artei în spațiul public, a creșterii accesului la spațiul public pentru toate grupurile sociale.
Scopul Zilelor Spațiului Public este de a oferi, pentru diferiți actori și diferite tipuri de public, o platformă de discuție, sensibilizare și acțiune pe teme și inițiative ce țin de democratizarea, protejarea și deschiderea spațiului public către cetățeni.
Dincolo de temele anunțate în acest an prin Zilele Spațiului Pulblic urmărim să fortificăm rețelele locale de organizații, inițiative și indivizi, să conectăm experții activi în Moldova cu invitați din alte țări europene și nu în ultimul rînd să oferim un program cultural pentru chișinăuieni și oaspeții capitalei prin activarea unor spații publice aflate în situații de abandon sau în pericol de demolare.

Programul Zilelor Spațiului Public este organizat în cadrul proiectului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune, susținut de Fundația Culturală Europeană (ECF): http://www.culturalfoundation.eu/thematic-focus/. Adițional proiectul e susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Culturii (PMC), Forumul Cultural Austriac din București și Institutul Adam Miczkiewicz din Varșovia.

Programul Zilelor Spațiului Public poate fi consultat aici: https://zilelespatiuluipublic.wordpress.com/

IMGP3284_edit_web

Read more



Biblioteca Spațiului Public – catalogul online / Библиотека Публичного Пространства – онлайн каталог / Public Space Library – online catalogue

IMG_9761_edit_web

Catalogul Bibliotecii Spațiului Pulblic este disponibil în regim online. Doritorii de a consulta lista cărților disponibile mergeți aici

Каталог Библиотеки Публичного Пространства доступен онлайн. Желающие ознакомиться со списком доступных книг перейдите по ссылке

The Public Space Library catalogue is available online. Feel free to download the list of available books here



#4 SPAȚII PUBLICE / ПУБЛИЧНЫЕ ПРОСТРАНСТВА

201507_spatii-publice_buletin_web

- – – читайте ниже на русском – – -

# ANUNȚURI

OCHII STRĂZII – proiect de fotografie realizat cu participarea oamenilor fără adăpost din Chișinău (29 iunie – 18 iulie 2015), Zpațiu (Casa Zemstvei Guberniale), str. Al. Șciusev 103, Chișinău.
Expoziția “Ochii străzii” este un proiect fotografic făcut de unul din cele mai marginalizate și vulnerabile grupuri din societate, oamenii fără adăpost. Proiectul are ca scop să dea valoare acestor oameni, oferindu-le oportunitatea să fie principalii actori ai acțiunii și nu obiecte ale acesteia. Fotografiile au fost luate cu camere de filmat de unică folosință, timp de cinci luni ei au fotografiat viața lor zilnică, arătînd spațiile, obiectele, oamenii și situațiile importante pentru ei, focusîndu-se pe umbrele chișinăului, unde ochii străzii sunt invizibili.

Alfonso Garcia Marcos e un asistent social profesional și tehnician. El are experiență lucrînd cu colectivitățile în situații de risc: populația romă, oameni fără adăpost, copii în situații de risc, oameni solitari, și o experiență aparte activînd în spații publice. El știe cît de important este statutul bunăstării încercînd să redea asta prin intermediul artelor vizuale.

Fundația Robert Bosch Stiftung demarează proiectul Actors of Urban Change (Actorii Schimbării Urbane) al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea participării urbane durabile prin activități culturale. Actori din scena culturală, administrația publică locală și sectorul privat vor avea șansa de a-și spori competențele în cadrul unor activități de colaborare cross-sectorială. În cadrul proiectului, un actor din scena culturală/societatea civilă, un alt actor din administrația locală și un al treilea din sectorul privat vor alcătui o echipă al cărei scop este implementarea unui proiect local inovativ. Pe durata a 18 luni, 10 echipe din diferite orașe europene vor obține suport pentru activitățile lor locale comune dar și oportunități de socializare și interacțiune. Echipele locale vor primi granturi de pînă la 5 000 euro precum și oportunități de consultanță de la experți locali și străini în sumă de pînă la 5 mii euro. Data limită de depunere a aplicațiilor este 13 septembrie 2015. Mai multe detalii pe adresa: http://www.bosch-stiftung.de/content/language2/html/47964.asp

Read more



Ocolire: o scurtă anti-excursie prin oraș / Detour: a short anti-trip through town, 18 iunie 2015, ora 18:00

11411861_867282306681251_4345546230768361739_o

- – – scroll down for English version – – -

Biblioteca Spațiului Public

Ocolire: o scurtă anti-excursie prin oraș
18 iunie 2015, ora 18:00
punct de întîlnire: parcul Zaikin (intersecția străzilor Sf. Andrei și Ivan Zaikin, Chișinău)

Dragi Chisinauieni,
Vă invităm la prima Ocolire, o scurtă anti-excursie prin centrul vechi al Chișinăului. O să descoperim orașul intr-un mod nou, vizitând locuri neobișnuite, și o să citim și discutăm la o bere textul scurt al lui Michel de Certeau “Plimbare prin oraș” (din cartea “Invenția cotidianului”).

Punctul de întalnire este parcul Zaikin la intersecția străzilor Sf. Andrei și Ivan Zaikin. Evenimentul este conceput și condus de Vitalie Sprînceană (Asociația Oberliht) și Christian Rabl și face parte din programului Bibliotecii Spatiului Public.

Participarea este liberă.

Vă punem la disposiție textul lui De Certeau în traducere rusă și engleză, ambele versiuni sunt disponibile și online:

În limba engleză: The practice of every day life
În limba rusă: По городу пешком

Read more



 
© Biblioteca